Stoican Cristian

Chemare

In noaptea instelata te zaresc
Sub forma unui inger luminos
Ce strabate spatiul interstelar;
Te nasti sub forma unei lacrimi
Preschimbata in unda de lumina
In duh de adevar invesmintata,
Tu strabati intreg pamintul
Ca sa ma regasesti asteptidu-te;
Esti ca o stea din galacsie ratacita
Pe dulci meleaguri luminoase coborind;
Tu te transfurmi in lacrima sarata,
In cruce luminoasa de argint;
Te-asteapta demiurgu-n vesnicie,
Caci tu de mult pe el l-ai parasit
Ca sa ne iubesti pe noi, oamenii
Cei ce te cheama fericire, moarte.

poezie de Stoican Cristian
Adăugat de Stoican Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!