Ted Sheridan

Lecţii de viaţă în sentinţe scurte

sunt prea bătrân pentru a învăţa şmecherii noi
dar prea tânăr pentru a uita şmecheriile vechi
sunt prea bătrân ca să-mi mai pese de ceva
dar prea tânăr ca să nu-mi mai pese de nimic
sunt prea bătrân ca să fiu nesăbuit
dar prea tânăr ca să nu-mi asum riscuri
sunt prea bătrân ca să-mi mai fie teamă de viitor
dar prea tânăr ca să nu mă îngrijoreze ziua de azi
prea bătrân pentru a alerga după o minge
prea tânăr pentru a renunţa definitiv la meci.

Am o vârstă chiar nepotrivită...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui îi place şunca ei

Ea îşi duce platoul cu micul dejun pe terasă;
acolo se aşeză şi mâncă sub o umbrelă mare,
împreună cu soţul ei de cincizeci de ani.

Vor privi salturile crapului în canalul din spatele casei
şi vor asculta cântecul de împerechere-al păsărilor.
Viaţa lor e plăcută; aşa cum trebuie să fie pentru doi oameni
care se iubesc îmbătrânind împreună, supravieţuind
tuturor cancerelor care ameninţă o căsătorie sănătoasă.

El încă se uită la ea cu o sclipire de iubire-n ochi
şi-o întreabă dacă a mai rămas vreo bucăţică de şuncă...

Ea a învăţat demult să-l lase mereu un pic flămând...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă la 84

Frumuseţea vine
Cu vârsta.
Nu genul de frumuseţe
Apreciat în general pe lumea asta,
Ci altfel de fumuseţe,
Una pe care numai Dumnezeu o poate crea.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai suntem demult în Kansas

Corpul ei perfect tolănit acolo
în iarba înaltă a Edenului
cu picioarele larg deschis invitând
târâtoare erectile să-i intre-n pântece...
Şerpi diabolici cu respiraţie puturoasă
mulţi dintre ei folosind limbi străine
... unii aveau un accent slav
... alţii vorbeau cu un sâsâit aparte

Şerpii i-au lins coapsele nerăbdătoare
iar ea scoatea miorlăieli groteşti
anticipând savoarea fiecărei muşcături
din fructul interzis dintre
buzele ei mincinos rujate deşi perfecte...
Oh cât de mult îi plăceau toate-acele suplicii...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai pentru oamenii fericiţi

Mai bine ai lămuri nişte aspecte.... cu noua ta iubită
înainte ca ea să-şi transfere calabalâcul
mai întâi periuţa pentru dinţi
apoi pieptenele şi uscătorul de păr
pentru că nu le va folosi pe ale tale
vor veni pe rând
bluzele şi fustele
blugii şi chiloţii
pantofii şi papucii
alimentele din frigider şi oalele şi tigăile
raftul cu mirodenii şi-alte lucruri condimentate
cu gustul ei şi-n plus cu acele cuvinte fatale...

" Ei, bine... De-acum vom fi mereu împreună şi am de gând
să neantizez tot ce-a mai rămas din viaţa ta mizerabilă!"

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cămaşă de forţă

Oamenii foarte bogaţi şi oamenii de succes beneficiază
de pe urma Multiplelor Tulburări de Personalitate de care suferă
devenind actori sau politicieni...

Ceilalţi dintre noi peonii primim doar medicaţia...
şi apoi suntem făcuţi să credem că suntem bolnavi
şi că avem nevoie de ajutor...
De ajutorul Lor...

De aceea nu beau niciodată nimic dintr-un pahar de hârtie.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dietă sănătoasă

Acum, odată îndepărtaţi solzii de pe ochi,
Pot vedea greşelile pe care le-am făcut de-a lungul vieţii.
M-am protejat împotriva bolilor infecţioase,
Dar am ignorat şi neglijat permanent fiinţa mea interioară.
Întotdeauna preocupat de bacteriile sau de viruşii invadatori,
De lupta constantă pentru apărarea trupului de răceli şi de gripă,
Am început să bag în mine o mulţime de fructe şi de legume,
Am digerat mormane de suplimente pe care-apoi
Le-am transformat în băltoace verzi de urină costisitoare;
Cred că până şi pe vezica mea biliară o umflă râsul...

Ajuns la capăt de drum, iată ce a contat cu adevărat:
Păcatele mi-au fost spălate-n întregime
De sângele pe care Mântuitorul l-a vărsat pentru mine...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care gândesc

Noi suntem oamenii care gândesc.
Am învăţat care este pantoful din dreapta
şi care este cel din stânga noastră; butonii
din faţă ai sacoului şi eticheta din spate.
Noi suntem oamenii care gândesc,
născuţi din părinţi erudiţi,
descendenţi din triburile
care odinioară culegeau şi vânau
dincolo de hotarele proprietăţii.
Acum, civilizaţi, ne terorizăm semenii.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obişnuia să pescuiască peştele, dar acum merge la supermarket

Există un om _____
o inimă amară suferă-n singurătate
Adevărata iubire-a vieţii lui a fost un fel de uşă turnantă
intrau pe acolo atât de multe persoane pline de dorinţe
încât bietul om a fost prins de viu în capcana
tuturor suspiciunilor şi vicisitudinilor
care-înconjoară pe cineva-îndrăgostit de-o femeie
care-şi vinde iubirea pe bani...
Dragostea pe care-o simte în inima lui
tânjeşte pentru mai mult
realizează că are nevoie de mulţi bani
aşa că-şi încearcă norocul la loto
unde întotdeauna câştigă mai mult decât pierde
Totuşi... după ce în sfârşit ea l-a sunat
l-a lăsat şi fără bani şi fără demnitate
Şade oriunde găseşte un scaun şi-şi petrece viaţa
risipind lacrimi de bere şi de whisky
Consideră c-ar fi bine să plece pe unde-a venit
paşii îi sunt tremuraţi şi confuzi (probabil de la whisky)
viaţa lui n-are nici viitor, nici speranţă şi nici vreo promisiune

[...] Citeşte tot

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru acei care plătesc taxe

Inutilitatea de a merge oriunde ar trebui să ducă
La o concluzie contrară învârtitului în jurul cozii.
Am plecat spre nicăieri de ceva timp.
Căile alese, ca autostrăzile interstatale, sunt supra-aglomerate,
Toate spaţiile goale sunt pline de promisiuni şi de amabilităţi vesele,
Cu simboluri mincinoase controlând fiecare curbă de-a lungul drumului.
Furnizorii adevărului şi prădătorii justiţiei se ascund
În spatele paravanelor din beton şi a lizierelor,
Împlinind citatele vieţii noastre scurte, dar iuţi,
Taxându-ne pentru exces de viteză şi abandonând
Departamentului de Resurse Umane moralitatea convingerilor.
Mergând spre nicăieri... odinioară, în tinereţe, am avut viziunea
Părţii indolente a vârstei de patruzeci de ani...
Iar la distanţă, derulându-se-n mare viteză, vârsta de şaptezeci de ani,
Asemeni unor apartamente de pensionari şi cărucioare de golf.
De-a lungul drumului
Am condus maşini fierbinţi şi femei iuţi...
Le-am luat cu mine atât de departe cât am putut...
Nenorocoasele adevăruri ale tinereţii mele
Se uită la mine prin oglinda retrovizoare-a ochilor mei –

[...] Citeşte tot

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!