Poezii de Teodor Dume, pagina 46
În genunchi în faţa iubirii
cândva eram foarte fericit
făceam dragoste sub duş
în parcuri şi gări
ţin minte
ultimul vagon în care
omorâsem uitarea
am tăiat-o în felii spunând
te iubesc nu te iubesc te iubesc
nu te iubesc
te iubesc
am închis fereastra
am tras perdeaua şi
mi-am proptit buzele de
pieptul tău dezvelit ca o nucă toamna
coborâsem unul în celălalt
ca doi amanţi
doar gândul
târât peste orgasm
îmi încetinea privirea
nu exista nimic dincolo de noi
[...] Citeşte tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când iubeşti în interior
se produce o mişcare,
o diversitate de lucruri şi
atunci lumea ta e perfectă
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
te iubesc nu te iubesc
este singurul neadevăr
pe care-l recunosc
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi n-am să vă dau bună-ziua
nu n-am să dau bună ziua
de ce atâta dragoste
în neştire?
aş putea trăi
ascuns printre orizonturi
să înghit lumina din zi
din când în când
să ies la margine
ca o revelaţie
să văd
cine îmi dă bună ziua...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stop cadru
am alunecat pe o coajă de banană
şi cu fundul înfipt în noroiul cleios
răvăşit şi lipsit de putere
priveam orgoliul
cum se scufundă în mine
în urmă câţiva copii
mototoleau sub limbă expresia
aceea cu fu... pe măta
faţa îmi ardea ca o torţă
fiind sclavul neputinţei mele
am tăcut...
lumea îmi părea o biserică fără altar
nu ştiu de ce dar am avut senzaţia
că toate cuvintele au fost spuse...
de atunci învăţ să reţin
[...] Citeşte tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă fără adresă
îngenunchez sub icoana răstignită
pe albul scorojit de vreme
cu teama zilei de mâine
mă întreb ce va fi
în anotimpul în care
sunt prizonier în
propriile mele gânduri
nu mai am nimic de făcut
îmi rod neputinţele din
urma genunchilor
şi aştept
nu sunt pregătit pentru asta
cobor în mine ca într-un oraş
pregătit de război cu
vitrinele agresate
de păianjeni
pendulez între două linişti
[...] Citeşte tot
poezie de Teodor Dume (30 martie 2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viaţa, ca un strop de cerneală
astăzi oamenii nu mai merg la biserică
şi nici la crâşma de la colţ
ei mor câte puţin
în fiecare zi
medicul le prescrie aspirină
contra a cinsprezece lei formularul
dar nu mai contează
ridică din umeri şi privesc
dincolo zarea
şi tac
îşi aşteaptă iertarea
aşa le stă bine oamenilor
îşi modelează viaţa după vremea de-afară
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp
un astfel de frig
scrijelind înăuntru
ca un ţipar
sub umbră
o tresărire
lipsită de gesturi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ştii o altă poezie, o poţi adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Teodor Dume, adresa este:
