Tristan Dereme

Frunzişul aurit (fragment)

Când mă vei părăsi (să nu spui că nu ştii),
Când mă vei părăsi, căci mă vei părăsi,
Nu voi mai lua garoafe, nu, de la florăreasă
Cu visul meu cel trist rămâne-voi acasă
Şi îmi voi spune: "Iată odaia ce-ţi plăcu
Şi iată şi oglinda în care nu eşti tu,
Măsuţa de-acaju, sofaua... Asta ce-o fi?
E scaunul pe care îţi aşezai pantofii.
Calm golf, cu fericirea, pe vremuri, ancorată!...
Şi voi zâmbi, privindu-i cu jale câteodată
Pe clovnii desenaţi de degetele tale
În vechiul meu Racine cu colţuri de metale."

poezie clasică de Tristan Dereme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!