Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Tudor Mușatescu

Poezii de Tudor Mușatescu

Final

Iubirea noastră, Riri, se va sfârși. Ce vrei,
Iubirea... e o vorbă, un mic pseudonim
Ce ne-amuzăm să-l punem acelui obicei
De-a-ne culca-mpreună convinși că ne iubim.

O, nu... nu fac o glumă sau scenă de prost gust
Nu sunt bolnav (cu toate că sufăr de migrenă)
Nici n-am băut nimica... lichior, malaga, must,
Ori altă băutură de marcă indigenă.

Atunci?... O întâmplare, un lucru de nimic,
Am întâlnit pe stradă trecând o-nmormântare;
Idei asociate... amurg... anticipare...
Și am venit la tine cu șovăiri de dric.

Nu mă-nțelegi... Acuma, mi-ești încă dragă, Riri,
Căci îmi iubesc în tine amorul meu limfatic.
Dar va veni și ziua firească-a despărțirii...
Când?... O necunoscută-ntr-un calcul matematic.

[...] Citește tot

poezie celebră de Tudor Mușatescu din Doresc ca micile mele rândulețe (2003)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Titanic vals" de Tudor Mușatescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.67- 6.99 lei.

Cântec de chef

Mai adu-mi vin. Singurătatea-mi îneacă gâtul ca un praf.
Și să-mi aduci pe cel mai oacheș țigan, de colo, din taraf,
Să beau cu el și-apoi să-mi cânte.
Să-mi cânte mult, cu ochii-nchiși
Romanțe de pe vremea-n care fecioare anemice, blânde,
Plângeau iubiri aeriene sub floarea albilor caiși.

Ce negru ești, țigane, și ce vioară veche...
Să nu-mi cânți după note, să-mi cânți după ureche
Și să te-nalți pe vârfuri cu fiecare notă
Și ochii-nchiși tot timpul. Am bani străvechi, de aur...
Și-s vesel, măi țigane, căci semeni a balaur
Cu labele în ghete și coada-n redingotă.

Tu ai iubit vreodată? de ce-ai iubit țigane?
Avea ochi albi și umezi ca miezul de castane
Și buze ca măceașa și sânii tari ca piatra?
Șofran avea pe pielea întinsă pe obraji
Și bani de fier cu toartă, în salbe, pe grumaji
Și-n sânge focul aprig cu care crește șatra?

[...] Citește tot

poezie celebră de Tudor Mușatescu din Doresc ca micile mele rândulețe (2003)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Interior

Nedeslușit, amurgul jilav și stins, de toamnă
Pătrunde în odaie greoi și obosit
Asemeni unui schimnic cu rasa mucezită
Intrând, adus de spete, în golul unui schit.

Pe mobile, în umbră, se-anină grav, tăcerea...
În falduri de-ntuneric tot sufletu-mi se-ngroapă
Și-ascult cum trece udă, de-a lungul străzii, vremea
Bătându-mi în ferestre cu clipe moi de apă.

Să biruie amurgul, cu brațele livide
Lumina, spre ferestre, se strânge ca un val
Și-nvinsă, istovită, se clatină și cade
Ca o tragediană în strigătul final.

S-au tapetat pereții cu pânze lungi de doliu,
Ca un gropar, amurgul mormântu-a prins să-i sape
Și-n colțul lui de cinic, pianul își arată
Gingii de palisandru și-un rânjet alb de clape.

[...] Citește tot

poezie celebră de Tudor Mușatescu din Doresc ca micile mele rândulețe (2003)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Dedicație tatălui meu

Domnule Consilier,
de "cules", eu îți ofer,
diploma alăturată
ca s-o vezi, în fine, luată.
Ți-ofer s-o pui în ramă,
în salon sau chiar în cramă;
să rămâie mărturie
dintr-un veac de studenție
și urmașilor să spună
c-a fost lungă, însă, bună.
Și, prin secoli, vară, iarnă,
praful iernii s-o aștearnă,
căci de-o diplomă, e lege,
numai praful se alege,
dacă nu e la mijloc
și-o fărâmă de noroc,
care-n vremile-astea grele
se traduce prin... proptele!

[...] Citește tot

poezie celebră de Tudor Mușatescu (30 octombrie 1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

* * *

Ce faci, inimă pustie,
cu pereți de igrasie,
când, în timp,
tic-tacu-ți scurmă
ca un ceas rămas în urmă.

Ce vrei, inimă a mea,
părăsită și bătrână
ca o apă de fântână
de unde nimeni nu bea!

Fostă "inimă albastră",
anii ți-i socoți în gând
stând ca proasta la fereastră
ca s-o vezi măcar trecând.

O! și ce n-ai da odată
s-o cuprinzi tu cu putere
și s-o legeni ca pe-o fată
și s-o frângi ca pe-o muiere!...

poezie celebră de Tudor Mușatescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Soția ideală

I – Să nu fie mai deșteaptă decât bărbatul; cel mult cât el!
II – Să iubească pe prietenul acestuia.
III – Să aibă o ocupațiune, în casă sau în afară de ea.
IV – Să-i placă meseria soțului ei, nu numai în ziua de leafă sau de încasări.
V – Să nu se certe cu servitoarele.
VI – Să nu spună niciodată că i-ar plăcea să aibă lucruri pe care soțul să nu i le poată oferi.
VII – Să nu vorbească de "norocul" celorlalte în căsnicie.
VIII – Să fie exactă la întâlnirile cu soțul și să nu-l facă să aștepte îmbrăcat, când pleacă împreună de acasă.
IX – Să nu vorbească franțuzește cu el, în magazine, dacă nu știe bine.
X – Să nu cicăle. Mai ales, să nu cicăle. Absolut obligatoriu să nu cicăle...

poezie celebră de Tudor Mușatescu din revista "Femeia și căminul" (15 aprilie 1945)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Tudor Mușatescu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Subiecte de interes

Fani pe Facebook