V.Ariadna

Eu

Aripile ocrotesc altarul
Sufletului meu,
Izvorul luminează noaptea
Seva inimii mereu,
Drumul sângeros mă duce
Spre tulburate depărtări
Să culeg rodul dulce de idei.

Însă ochii mi-s îmbrăţişaţi
De negura unor brazi
Înalţi, încrezători,
Dar cuprinşi de spaime, cufundaţi în nori,
Ei picură lumină din nesfârşiţi fiori.
Şi îmi continui calea
Pe-o roată a fortunei,
Tot lăsând destinul să sune
Departe de mine, ca un ecou
De dangăt amarnic,
De dor lăsat în zbor uşor.

[...] Citeşte tot

poezie de V.Ariadna
Adăugat de V.Ariadna
Comentează! | Votează! | Copiază!