Valeria Mahok

Fericire dorită

A căzut tăcerea stelelor peste oraşul meu,
Şi noaptea-mi pare atât de lungă fără tine,
Aş vrea să zbor ca şoimul ager printre nori,
Să te găsesc flămândă de vise noi, ca luna plină.

Ce caut eu la tine fericire?
Tu hamul cel mai greu de strâns în mâini,
Mierea vieţii, sarea în bucate şi înţelepciunea,
De-a nu-mi lăsa aripa prinsă între micimi.

Şi încă cred în nemurirea ta,
Ca şi-n capriciul tău misterios,
În armonii extreme mi-e greu să mai trăiesc,
Râzi, că încă nu te stăpânesc?

Cum viaţa în astral nu-i cât o zi de primăvară,
Şi ieri e mâine, cât clipesc din ochi,
De ce pe creanga vieţii să nu fim flori şi fructe?
Ca-n pomul raiului cu îngeri omeneşti.

poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de şoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă uşor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopţi neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate de roua amintirilor.

Fiori de dor, gingăşii dorite,
Veşnic nepreţuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieţii, adorate.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori la urechea Anului Nou

Păpădii de foc
pe cerul Anului Nou -
buchete de vis.

Clopotele bat
născând valuri de fiori -
cerul ascultă.

Ecouri fugare -
odele bucuriei
gâdilă cerul.

poezie de Valeria Mahok (27 decembrie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde foi de nuc

Foaie verde foi de nuc
Timpule, unde mă duc?
Că multe m-au părăsit,
De când am îmbătrânit
Şi m-am lăsat de iubit,
Obrajii mi sau lăsat,
Mă privesc doar cu oftat.

Că dragostea-i floare sfântă,
Când o ai nu-i preţuită,
Iar când ea te părăseşte
Vezi cum viaţa se ofileşte
Şi urâtul te-nveleşte,
Dragostea nepreţuită
Este o viaţă pierdută.

Dă Doamne, la om mult bine,
Suferinţe mai puţine,
Dă-i minte şi sănătate,
Dragoste şi bunătate,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (11 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frântură din filonul sufletului meu

Mângâiată de razele binefăcătoare ale soarelui matinal
înconjurată de pacea râvnită de firea omenească
şi de miresmele florilor multicolore din jurul meu
care înfloresc mai frumos atunci când sunt fericită
deranjată plăcut de gunguritul agitat al rândunicilor
care dau lecţii intensive puişorilor
pregătindu-i pentru prima lor călătorie înspre tările calde
privesc cerul invocând Divinitatea
în primul rand pentru ocrotirea celor năpăstuiţi de soartă
apoi pentru a-i mulţumi şi a-i spune
că binecuvântez din toată fiinţa mea viaţa
cu toate miracolele ei enigmatice
a căror stopuri nu cred că sunt întâmplătoare.

Sorb liniştită din cafeaua fierbinte
cu acea aromă dulce amăruie
care îmbată primele simţuri ale dimineţii
şi deschide porţile zilelor pe un ton prietenesc
şi mă frământă gândul
cum să fiu recunoscătoare sorţii

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (6 iulie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri plouate ...

Geme pământul sub mine,
Ca o prefaţă, în fine,
Cu lecţii de viaţă,
Sfidîndu-mi în aşteptare mormântul.
Îmi plânge în creştet tot gândul,
După tinereţea plină de speranţă,
Lăsată în ceaţă,
Ca o ploioasă dimineaţă.
Acum apusul vieţii îmi frânge avântul,
Consolându-mă amăgitor, ca şi timpul
Cu viaţa în altă viaţa...
Şi enigmatice începuturi,
Cu altă prefaţă,
Fără de trucuri omeneşti,
Fără de trucuri.

poezie de Valeria Mahok (1 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri reci

Azi străbat cărările,
Iernii îi fac poftele;
Lăudând troienile,
Scrobite şi dantelate,
De vântul rece sculptate,
Ca să nu fie uitate.

Valea pare încremenită,
Câte o cioară o mai descântă,
Ca pe-o babă adormită,
Brodată e alba-i mare,
Plină de mărgătitare,
De umbre şi de picioare
Despărţită de cărări
Ca o mare de vapoare.

Gerul aspru îmi sărută,
Fruntea înaltă, gura mută,
De cuvinte înghesuită,
Ca o muză adormită.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (31 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Gândac cu aripi sidefate,
Ziua doarme, noaptea arde...
Şi dansează în vazduh
Până dimineaţa cade.

poezie de Valeria Mahok (25 iunie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul conştiinţei...

Doamne, te-am sfidat atât de mult,
Cum sfidează tămâia dracii fără de astâmpăr,
Crâmpeiul tinereţii mele atât a priceput,
Timp bântuit patetic
De jocul adrenalinei dezmăţate.
Dar nu te-ai răzbunat pe mine,
Ca scorpionii aţâţaţi de nedreptate,
Aşa cum poate ar fi trebuit,
Ci mai trezit latent din zăpăceala ateistă,
Ridicându-mi vectorii conştiinţei,
Din starea amorţită şi stupidă,
Ca să pricep sensul vieţii înţelepte,
Fericirea spirituală,
Fără meteahnă, fără ispită.

Doamne, acum îţi mulţumesc!
M-ai deşteptat la timp...
Chiar şi în al nouălea ceas
Pentru mine nu-i prea târziu,
Ajută-mă să te iubesc,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horă românească

Haideţi fraţi, mână în mână,
Să jucăm hora română,
Unirea să o sfinţim
Şi în pace să trăim.

Din pieptul recunoştinţei,
Imnul ţării să se înalţe,
Sub cupola libertăţii
Eroii să îi slăvim.

Unde îi pace şi frăţie,
Este spor şi veselie,
Şi linişte la hotare,
Fără frământări barbare.

S-au luptat pentru Unire,
Moşii noştri şi strămoşii,
Noi acum s-o ocrotim,
Că-i esenţa libertăţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!