Valeria Mahok

Îmi place...

Îmi place să mă trezesc cu soarele în faţă,
Şi lui Dumnezeu să –i mulţumesc pentru tot,
Ca într-o prefaţă a operei de viaţă.

Îmi place să mânânc bine şi de toate,
Sunt o gurmandă înfometată de lucruri bune,
Măreţe, de pace şi dreptate.

Îmi place să străbat cărările naturii,
Din vârf de munte până în vale
Şi ochilor să le ofer frumosul, plin de încântare.

Îmi place să-mi beau cafeaua dimineaţa
Pe un bolovan scăldat în razele de soare,
În mijlocul unui râu cu valuri mici, ca viaţa trecătoare.

Îmi place să-mi adap setea la gură de izvoare,
Iar trupul să mi-l spăl în cascade zgomotoase, reci,
Cu incantaţii, de binecuvântare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (26 martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi trece vremea...

Îmi trece vremea pe sub nas
Şi îmi gâdilă maturitatea,
Iubire dragă, cui mă laşi?
Nu-mi dărui singurătatea!

Ne-am răsfăţat atâta timp,
Cântând fericirea zile şi nopţi la rând,
Acum în loc să mă asculţi
Îmi ascunzi ruga sub veşmânt.

Ce-i dacă am îmbătrânit,
Şi-acum vreau să fiu iubită,
Capricii de nestăpânit
La aventura vieţii încă mă invită.

Mi-e dragă viaţa şi oamenii frumoşi,
Cum mi-e drag răsăritul dimineaţa,
Nu-mi plac făloşii hoţi şi puturoşi,
Ce lasă în urma lor urâtul, şi restanţa.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (18 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam Dumitru Fărcaş

Cântă, cântă taragoate!
Al Folclorului sfânt frate,
Căci am palmele umflate de-atâta aplaudat,
Când din suflet mi-ai cântat
Cântece de dor şi drag,
Al românilor sfânt leac.
Spirit viu, ţintit înalt,
În armonii sfinte cântat,
Pentru al inimii portal,
Pentru viul tău Dumitre.

Tu ne-ai dăruit tot harul,
Ce-n aur l-ai transformat,
Fără să fii egalat.
Fiindcă te-a iubit tot omul,
Fiindcă te iubeşte cerul,
Cu colindul tău bogat.
Fie-ţi drumul cu lumină,
În veci să nu fii uitat!

poezie de Valeria Mahok (7 august 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie, la viaţă...

Cuibul berzelor ne aşteaptă...
Stânci golaşe, în jur natură,
Cu voinţe pătimaşe
Toate sunt la îndemână,
Viaţă vie sau furtună...
Sub cerul capricilor,
Cu ispite fără număr,
Căci viaţa nu e glumă,
Tinde doar spre înălţimi,
Doar e Marea aventură.

Vântul sorţii ne sopteşte
Răspândind în jur ispite,
Că iubirea-i lucru mare,
Aripile ei vioaie
Poartă fără de tăgadă
Doar poveşti nemuritoare,
Fiindcă sunt în mare vogă.

Timpul curge pe cărări

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (29 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocaţie creştină

Cerne Doamne, pe pământ
Ploi de pace şi armonie!
Să cadă încet şi blând
Colindul de bucurie,
Peste cetini argintii
Şi mulţime de copii,
Lângă marea lumii vie,
Creştinească împărăţie.
Că în seara de Crăciun
Când tot omul e mai bun,
S-a născut Pruncul cel Sfânt,
A Domnului mare gând...
Care cu a venire
Omenirea a mântuit,
Spre a lumii fericire
Şi-al Mariei Sfânt alint.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocaţie...

Amăgitoare speranţă,
Împlineşte-mi visele frumoase,
Nu mă transforma în zdreanţă,
Pentru umila mea aroganţă.

poezie de Valeria Mahok (10 aprilie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirii nu-i şti venirea,
Dar îi urmezi chemarea.
Nu te poţi opune
De-i simţi îmbrăţişarea.
Îi înţelegi limbajul
Doar când eşti înţelept,
Cu ea dansezi cinstit,
Nu pe picior scrântit.
De o sfidezi în viaţă
Trăieşti cu sufletul rănit
Şi suferind.

poezie de Valeria Mahok (30 iulie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi româneşti...

Ţara mea cu piept de dor,
Scăldată în lacrimi de izvor,
Mama, tuturor românilor...
Te-ai zbătut ca timpu-în viaţă
Şi-acum eşti din nou în ceaţă.

Copiii buni îţi fug din ţară,
Nu mai vor viaţă amară,
Familia îşi pierde statutul,
Libertatea îşi strâmbă gândul...
Orfanii plâng, după părinţi,
Înotând printre gunoaie,
Mâncând ce aruncă alţii
Dormind sub covor de ploaie.

Dacă fii cei de-afară...
Nu ţi-ar fi fardat faţada
Ruină erai, Mamă Ţară!
Cu toţi hoţii la grămadă,
Ciorile cântând belşugul,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am războit cu tine...

M-am războit cu tine, soartă capricioasă,
Meniul vieţii dulce picant
Oferit pe tava fals prietenoasă
M-a dezarmat şi călit totodată,
Ca oţelul răcit în vadra cu apă furioasă.

Sarea, piperul şi mierea vieţii,
Esenţe gustoase, plăceri efemere...
M-au ademenit şi lacom le-am savurat,
Dar am plătit pentru ele,
Cât pentru două vieţi şi încă o dată,
Până m-am deşteptat.

Lăcomia n-are stofă cerească,
Necontrolată, pe toţi ia dărâmat.

poezie de Valeria Mahok (10 noiembrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă ancorez...

Mă ancorez, la a ta cingătoare,
Soartă îndulcită cu boabe de noroc...
Din crezul meu molipsitor
Nu vreau să mai fiu doborâtă
Sau sufocată de lanţul slăbiciunilor,
Ce lumea a cuprins patetic,
Tocindu-i caracterul.

Am vise mari de viitor,
Soartă îndulcită acum de înţelepciune,
Dă-mi putere să mă bucur!
Lângă al meu sfânt popor.

poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!