Poezii de Valeriu Butulescu, pagina 2
Testament
Alte bunuri nu am
câteva cărți
și această planetă
inima
n-o-nchideți iar
în urne
aruncați-o
în urma plugului
să bată iar
în unduiri de spice
în creierul roșu al lubeniței
să cugete dulce
cu brațe de iederă
iar să iubească.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatră să fiu
Pe câmpul primăverii
atâta frumusețe muritoare
piatră să fiu
o ploaie mă dezgroapă
alta mă ascunde
piatră să fiu
piatră gânditoare.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icar
Cu-aceste aripi de hârtie
mă-nalț
din dragoste pentru tine pământ
nu fug
de sus vreau să te cânt
nu plec
în cercuri zbor
ca un cocor
și într-o zi
de toamnă timpurie
îți voi cădea în vatră
ciocârlie
fierbinte
cântătoare
piatră.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu
Târziu
pe izlazul păcatelor
lângă moaștele unei mitraliere
vin ani de cenușă
obosiți
târând nedumerirea printre cruci
peste fulgerul mort
prăbușit
în aburul unei dimineți despletite
jalnic
se tânguie o amintire.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vivien
Nu căuta să vezi
dincolo de mine
Vivien
acolo e doar altarul lung
al drumului de lut
acolo nu vei vedea decât praful
stârnit de pași
sau poate praful
prin care încă n-am trecut.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Margine a uitării
Ești atât de impersonală
în unele nopți
încât mă mir
că nu începi să ningi
mi-e teamă
de ochiul perfect
care vede tot
fără să se vadă pe sine
de pasărea
ce se naște
și moare în zbor
cimitirul
oare nu e o secție
a unui studiou de înregistrări
la care natura ne cheamă
pe rând
să ne șteargă banda memoriei.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de ianuarie
Ningea așa rațional
așa frumos
așa real
așa tendențios
(de sus în jos)
că ți-am gravat pe geam
sub ram de dimineață
treizeci de flori de gheață
sunt flori de noapte
și de șoapte
și de zi
să nu le-atingi
că vor muri
și-ți vor rămâne-n geam
sub ram
poteci de lacrimi reci
în timp ce-afară
va ninge tot frumos
rațional și calm
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de sat
În candele industriale
ard aldehide și uleiuri
și peștii beau petrol
îngrămădiți sub cheiuri
în lacul de nămol
din armăsari de fier răzbate
sărutul sec
al roților dințate
noroc -
același soare fără nume
răsare și apune iar
în vârf de bloc
mi-e dor de sat
mi-e dor de țară
de ce am lăsat
mi-e dor de câmpul presărat cu oi
de rapsodia nopților de vară
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă far
Între mare
și țărm
greu
frânghia strunește
dorul de larg al corăbiilor
murmurul
e mai mult decât un vuiet
îndepărtat
orașul
e cimitirul celor vii.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inexistentul de mine
Sunt șeful unui birou
în care se mai află
o masă un scaun
și câteva creioane
verificasem prezența de dimineață
era și masa și scaunul
erau și creioanele
ascuțite parcă de voievodul Vlad
numai eu nu eram
plecasem undeva
fără să-mi spun unde
și probabil iar nu mă voi întoarce
până la prânz
nici când m-a căutat directorul
n-am știut să-i spun unde sunt
așa că a trebuit să-mi pun
o absență nemotivată
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valeriu Butulescu, adresa este:
