Poezii de Victor Marinescu, pagina 3
Notяova
să vorbim despre cât suntem de goi
până acolo unde nici nu ne-am născut
să începem iar un alt drum
un alt vis și te iubesc
să rămânem așa
de mâini
ca o soluție la tot ce nu ar trebui să aflăm.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ai întrebat niciodată de ce
oricât m-aș masturba nu-mi pot găsi inima
și nu pentru atingere o frec
ci pentru ritm
repetând absurdul situației
iar
și iar.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare înspăimântătoare
dumnezeu nu știe să danseze
dumnezeu ne rupe coastele ce dracu'
puțin curaj să ne fi lăsat pe toți odată să nu devenim pe rând
dar dumnezeu nu vrea să pară și feminin
are ciocane sau cu ce dracu' frânge el oase dumnezeule
el este brutal
imaginea lui reprezinta durerea
și-atunci
să dăm timpul înapoi
dumnezeu este mort
dumnezeu este pierdut
și tot ce-i urmează
galopul unui cal cu piciorul rupt.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii noștri roșii
degeaba întindem brațele
din nimic în nimicul după asemănare suntem
și nu ne mai împărțim
suntem dumnezeul căruia nu-i mai pasă
avem și câini
suntem câini
o grămadă de lumi din care să facem filme
în care să ne sărutăm și tot nu ne va ajunge
așa că ne părăsim prin toate lunile pentru pâine
oricat de mult am ajunge să ne iubim sau să ne urâm
ne părăsim pentru pâine
s-o punem pe masa din bucătărie
unde mulți dintre noi nu s-au ținut niciodată în brațe
și dacă au făcut-o
tot ce a rămas e tot ce rămâne după ce te apleci să ridici o monedă de 10 bani
pentru noroc se spune
și se mai spune despre oameni
oameni
când nimic nu se mai întâmplă
și câți n-am fi fost noi?!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opusul tandreții
când faci poezie
nu știi dacă o să îți iasă bine sau nu
dar cu siguranță ai să o încerci și pe următoarea
bună rea nici nu mai contează
o încerci
și oricum
dincolo e toată dragostea lumii
nu unde zaci tu
crezând că o știi și p-asta când îți bagi țeava în gură și tragi
până la urmă tot o dragoste e
o dragoste pe care ai dezvoltat-o singur
și iată
cum devine ce mai bună poezie a ta
tu și creierii tăi împrăștiați pe un perete
despre viață
despre moarte
trecând.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să
ar fi trebuit să visăm
să nu începem atât de devreme
ar fi trebuit să-l lăsăm pe dumnezeu pentru mai târziu
să fim surprinși
ar fi trebuit ca liniștea noastră să nu fie pusă în pericol
de cuvinte precum lipsa dragostei sinucidere alcoolul țigările
cancerul nefericirea frica de tine moartea
ar fi trebuit să visăm
și-apoi să începem de undeva
nu de unde ne-am îmbrăcat
ar fi trebuit să rămânem AICI
să uităm a spune și chiar dacă...
să fim surzii hainelor noastre.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu ignor
nimeni n-a spus că Dumnezeu este femeie
și-atunci n-am să știu dacă în ochii lui există
acele lucruri mărunte care dau în dragoste
acei pantofi
toate acele ironii pe care nu le regreți niciodată
și-am să mai spun iar
și-atât
de-aproape!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți prinzi sulfetul, să-i rupi gura așa cum rupi gura unei bestii
vreau să ies din istoria asta
din măștile ei așezate cu grijă în ecou
să respir altfel
mai aproape de tot ceea ce ar fi trebuit să fim
să nu mă mai îndepărteze carnea surprinsă de un cuvânt
de-o imagine
de-un cer
și da
acei munți din mine
să-mi pună inima-n mâini
nimeni să nu mai strige glorie
și totul să rămână așa
să rămână într-un pumn de lumină
de voi
și-atunci nimicul de acum
să devină totul
și tot ce ne-a lipsit să înțelegem.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tonuri
zi de zi zi după zi continui să-mi îndepărtez sufletul
și deși pare că am totul sub control
îmi ameninț existența și fiecare înțelege altceva
în mintea lor sunt un om singur la fel și dumnezeu
un dumnezeu singur
și îmi spun usor
nu există trezire
există doar o structură a morții
un animal pe care-l mișcăm
azi!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zumba
să-mi folosesc toată viața să trag ca o pușcă
dum dum dum
dum dum dum
atunci când te naști toate lucrurile sunt mici
și rămân mici
nimeni nu ți-a spus mai mult
chiar și mai târziu când înveți dragostea
dum dum dum
dum dum dum să trag
viața toată s-o folosesc
inima cu cap
cap cu inimă
inimă cu inimă
inimă-cap
gânduri proaste găurite
să-mi folosesc toată viața
și noi.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Victor Marinescu, adresa este: