Poezii de Violeta Pasat, pagina 5
Celui care mă caută
Sunt zile în care aud cum cineva
îmi bate cu insistență în pleoape.
Alteori, dă năvală pe trepte
spre sufletul meu
crezând poate, că-n mine găsește
ceva râvnit.
M-adun ca un mim sub lumina scenei
știind,
că nu e mai mare bucurie, trupule
în tine căutându-mă, pierzându-mă
să bănuiesc hotarul de care sunt legată.
Osteneala sa, e-n mine punct de rezonanță,
Iar veștile așteptate până azi
le-amân cu bună știință
spre-un timp al elegiilor
din care-nșelător îl voi ademeni.
Vreau azi, un cântec viu
dansul să îl continui,
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiot
Aș urca într-un tren
să nu mai cobor niciodată,
aripi să capete,
să mă ducă,
să mă tot ducă...
Iar eu, chiot mereu
să fiu...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine te tulbură?
Cărări de nisip
se tânguie-n clepsidră...
Simt durerea și tac.
Cine te tulbură, mamă
în plânsul tău pentru păcat?
Ești statuie pironită-n așteptare
cu șalul înzăpezit
peste veștile ce ne-așteaptă
în prag.
Dar, veștile astăzi, mamă
sunt animale deșelate în țarcuri.
Împreună ducem noaptea aceea
ca pe un rest adăugat
pe tarabă,
că un geamăt nedeslușit...
peste lume.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa
Mă-nrobești cu veșmânt înșelător
și răbdătoare-mi coși peste trup
panglicele umilinței.
Mă-nveți tot mai des
să-nchipui în tine
o scoică a timpului
prin care ecoul se pierde
spre nudul depărtărilor...
Ca și cum noi n-am fi fost
niciodată.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cremene geamănă
Mai cred în zborul acelei păsări
ce-a ciugulit din coapsa dimineții
amplificând dezastrul.
Au încărunțit sălbatic nedumeririle
pentru orice acostare
Târziu, mă frâng în cercuri de popas, de amăgire
cercând în cremenea geamănă
ce marchează.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cremenea geamănă
Mai cred în zborul acelei păsări
ce-a ciugulit din coapsa dimineții
amplificând dezastrul.
Au încărunțit sălbatic nedumeririle
pentru orice acostare.
Târziu, mă frâng în cercuri de popas,
de amăgire
cercând în cremenea geamănă
ce marchează.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruce cu sâni
Suflet în înserare
cărări în derivă
aripi alunecând
peste limbi de ceasornic.
Cine pricepe refugiul însinguratului
în catedrala de aer
savurând
porția de sentimentalism?
Rând pe rând
vom fi tot mai singuri.
Cruci cu sâni de pământ
clătindu-se pe zare.
Adu-mi cântec târziu
dimineți curate
neliniști de rouă.
Cer luminat
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu genunchii pe lespezi
Împrejur, parcă nimic nu mai este al meu
când ți-ascunzi în grabă, privirea.
Caut muzica unui timp, în care
orașul ne-mbrățișa cu aripi de înger
Cât să mai ascud ploile reci și zăpezile
ce s-au năpustit între noi?
În cămara ascunsă, cu genunchii pe lespezi
i-am jurat mamei că voi gusta fericirea.
Păsări albe îmi vorbesc de pe umeri
despre ochi rătăciți.
Șarpele casei mă strigă pe nume...
din leagănul de iederă
mi-arată dansul cu o mie de fețe
și gura-i flămândă
mușcând din perete.
poezie de Violeta Pasat
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum oare?
Aștepți să sosesc
cu sfiala ploilor de toamnă?
Cum oare, căutând peste albul cuvintelor
te-aș mai striga pe nume...
E un decor umbrit
ca înalta mirare a unui copil
decupând tavanul
în hotare de cercuri.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iarnă
Târziu, închipui dantela pașilor tăi
prin zăpadă.
Peste perdeaua sufletului
iubirea am simțit-o mereu
mușcata
îngenuncheată-n fereastră.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Violeta Pasat, adresa este: