Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

William Shakespeare

Poezii de William Shakespeare, pagina 16

Sonetul 104

Frumos amic, tu nu poți fi bătrân
Splendoarea ta-i la fel ca prima dată,
Deși trei ierni, la recele lor sân,
Au strâns după trei veri pădurea toată.
Trei primăveri în toamnă s-au schimbat
Ca într-o procesiune sezonală
Și trei de-April în Iunie au zburat
De când am dat cu ochii de-a ta fală.
Și totuși, ca o limbă pe cadran,
Splendoarea ora încet ți-o șterpelește
Și că tu nu te schimbi, eu cred în van,
Căci tu te treci și ochiul se-amăgește.

De-aceea mă și tem, că te-ai născut,
Dar frumusețea ta-i un bun pierdut.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

Sonetul 105

Iubirea mea nu e idolatrie,
Nici dragul meu nu-i idol târnosit,
Ci în poem slăvit-am cu mândrie
Doar pe acel ce e desăvârșit.
Astăzi și mâine blândă mi-e iubirea
Și trainică e măreția ei,
Iar versul meu păstrează strălucirea
Celui ce nu se schimbă-n ochii mei.
Real, frumos și bun e personajul,
Real, frumos și bun în orice vers;
Și-aceste trei cuvinte sunt mesajul
Acestui minunat și drag demers.

Real, frumos și bun stau separat
Însă acum în tine au intrat.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 106

În cronicile vremurilor stinse
Când voi citi de oameni minunați
Ce decorează versurile scrise
Pentru domnițe și frumoși bărbați,
Atunci, într-un înscris ce zugrăvește
Picior și mână, buze și ochi calzi
Un vechi condei voi ști că preamărește
Ceva ca frumusețea ta de azi.
Deci laudele lor sunt profeția
Acestui timp în care tu trăiești,
Căci n-au putut să-ți vadă măreția
Și nu te-au cunoscut așa cum ești.

Iar noi, care-n aceste vremi trăim,
Ne minunăm, dar nu știm să slăvim.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 110

Ah! E adevărat că am umblat
Și m-am făcut de râs pe unde-am fost,
Am gândit rău, iubirea am înșelat,
Tarelor vechi din nou le-am dat un rost;
Și e real că am disprețuit
Tot ce e drept, dar jur pe ce-i ceresc
C-atunci când am avut un alt iubit
Am înțeles ce mult te îndrăgesc.
Dar acum gata, nu mai fac nimic
Poftele mele nu le mai aprind,
Căci nu vreau să mâhnesc un vechi amic
De-a cărui pasiune eu depind.

Urează-mi bun venit, spre Rai mă îndrept
Când cu iubire tu mă strângi la piept.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 111

Tu soarta să o cerți de dragul meu,
Zeița vinovată c-am căzut,
Că nu mi-a dat în viață ce-am vrut eu,
Ci doar un rol, să fiu de toți plăcut.
De-aceea am și fost stigmatizat,
Iar firea mea cumva s-a murdărit
Cum boiangiul mâna și-a pătat;
Tu roagă-te să fiu reînnoit.
Și între timp, cuminte voi sorbi
Oțet de leac, să curăț răul meu
Și că-i ceva amar nu voi gândi,
Nici că pedeapsa-i dublă și mi-e greu.

Ai milă, drag amic, căci eu socot
Că mila ta mă vindecă de tot.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 112

Iubirea ta și mila îmi astupă
Stigmatul bârfei ce pe frunte-i pus;
Ce crede lumea nu mă preocupă
Tu mă-nverzești, ce ar mai fi de spus?
Ești lumea mea și mă silesc întruna
Să-mi știu valoarea din cuvântul tău;
N-ascult de nimeni, tu îmi ești cununa
Și numai tu îmi spui ce-i bun sau rău.
Într-un abis adânc arunc păsarea,
Ca șarpele urechile-mi închid
Să n-aud bârfa, dar nici adularea;
Pe toți indiferent eu îi desfid.

Dar tu în mine te-ai întipărit,
Că cei din jur îmi par că au murit.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 117

Acuză-mă: că n-am făcut nimic
Să-ți răsplătesc mândrețea pe deplin,
Că am uitat iubirea să-ți dedic,
Chiar dacă zi de zi de ea sunt plin.
Că fără rost cu alții am umblat,
Deși tu ai un drept asupra mea;
Că pânza-n orice vânt mi-am ridicat
Și-unde m-am dus nu m-ai putut vedea.
Să consemnezi tot ce-am făcut greșit,
De dovezi juste să te folosești;
Încruntă-te când arcul m-a țintit,
Dar fără ură vreau să mă lovești.

Căci fac apel, c-am vrut a arăta
Ce neclintită e iubirea ta.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 118

Așa cum pofta vrem s-o stimulăm
Sorbind din poțiuni înțepătoare;
Și-o boală ascunsă prompt o alungăm
C-un laxativ ce ne slăbește tare.
La fel și eu, plin de dulceața ta,
Amarul l-am gustat de bunăvoie;
Sătul de bine vrut-am constata
Cum e să fii bolnav când nu-i nevoie.
Dar în iubire nu e indicat
S-anticipezi dureri și neputințe,
Căci sănătos fiind, mi-a dăunat
Și binele-am plătit cu suferințe.

Dar acum știu, leacul venin devine
Când cineva se satură de tine.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 123

Nu, Timp, nu te făli că îmbătrânesc,
Că piramide noi ce s-au făcut
Nu-mi par a fi altfel, nu mă uimesc;
Ele imită lucruri din trecut.
Trăim puțin, de-aceea admirăm
Lucruri mai vechi, dar tu ne-ai amăgit;
Și credem azi că noi le ridicăm
Uitând că de-al lor nume-am auzit.
Eu te desfid cu tot ce-ai consemnat,
Nu venerez prezent și nici trecut,
Căci ce vedem și tot ce ai păstrat
Sunt doar minciuni ce-n grabă le-ai țesut.

Eu jur că-n veci voi fi adevărat;
Cu coasa ta nu pot să fiu tăiat.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Sonetul 124

Din interes dacă mi-ar fi iubirea
Ar fi bastarda Sorții, fără tată,
În care Timpu-și oglindește firea
Și buruieni sau flori în ea se-arată.
Dar nu, n-a fost făcută la întâmplare;
Nu se fălește, nici nu o să geamă
Sub lovitura grea, necruțătoare
Spre care timpul nostru acum o cheamă.
Și nu se teme de urzeli și rele
Puse la punct cu grijă noaptea toată,
Căci ea e mai vicleană decât ele,
Nu se aprinde, nici nu stă plouată.

Martori îmi sunt cei ce-au făcut păcate,
Că au murit cuprinși de bunătate.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

<< < Pagina din 18 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de William Shakespeare, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

William Shakespeare

William Shakespeare
dramaturg și poet englez

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Fani pe Facebook