Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Mariana Daniela Bidascu

Poezii de Mariana Daniela Bidascu, pagina 2

* * *

În drumul tău... o vei întâlni negreșit...
o vei găsi mereu scormonind
cu nesaț
în negura cărării ei,
după o oază de lumină...
cu fruntea și palmele in țărână...
bătând la poarta Cerului...
Ea-și vărsa cântecul înrourat de durere
în izvoarele adânci ale lumii...
Pe urmele ei cresc flori de dor
cu rădăcini în cer...
Flori de gheață... flori de foc...
Cerule, ascultă-i cântecul înăbușit de lume...
coboară-te peste ea...
când putere n-are să mai strige
și ca pe-un prunc ce se zbate să vadă lumina
înfășoar-o în mantia albă a iubirii
Și naște-o...
naște-o din nou...
Încă o moarte să poată primi...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

O pasăre rănită
Bate cu aripa frântă
Aerul rece.
Zbaterea penelor
Îl încălzește
Din când în când
Iar
Curentul cald
O poartă pentru scurtă vreme
În plutiri fără țintă
Deasupra lumii.
Privită de sus
Lumea pare frumoasă
Și nu i se vede
Capătul.
Privită de jos
Pasărea pare liberă
Și nu i se vede
Infirmitatea.
Iluzia zborului

[...] Citește tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Firimitura unui cuvânt...
Nu costă să visezi,
poate doare.. un pic..
poate doare tare...
dar frumusețea adesea doare...
asemenea iubirii...
Doare pentru că omul nu e capabil să simtă atât de mult frumos.. atât de mult dor și atâta iubire
pentru că.. destinul său rar se împlinește precum voiește... el încă ispășește... pierzând Cerul.... visele sale se destramă ades
și, cel mai trist este că.. în lumea in care s. a trezit după cădere... cea mai rară stare este statornicia firii.. a gândului.. a emoției.. inspirației.. fericirii.. iubirii...
Iar nestatornicia adesea destramă vise.. in zori..
Și doare un pic...
Sau mai tare...
Dar cumpărăm altele.. numai că trebuie să mai cerșim o firimitura de timp...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Cineva, seamana pe furiș seminte in mine..
Unele de cuvinte.. unele de gânduri.. unele de emoții..
Toate. s semănate pe ramurile unui măr.. cu rădăcini în inima mea...
Măr, fara șarpe.. Sau...
Apoi semințele cresc in mine, adapându. se in izvoare de suflet..
După ce sunt semănate,
eu le dau viață..
Nașterea insa e mereu provocată
de o atingere, un dor sfâșietor.., o strângere de inimă.. o rasuflare care se frânge cald...
de tristețea nesfârșită sau
fericirea absolută a unei clipe -extazul absolut...
Ca orice naștere.. are chinurile ei...
mă revars insa în taina, usor si lin...
precum. alunecarea ta in mine...
Dorurile toate. mi sunt șoptite, iar strigătele mute... Doar de tine știute...
Te simt ținându. ma de mana.. și curgând odată cu ele..
De aceea scrierile mele ar trebui semnate cu numele tau...
De fapt tu m. ai născut pe mine..
creatorul a ce sunt eu.. ești tu...
Esti săpat în mine..

[...] Citește tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Doamne... privește-o...
ea e încă o copilă...
Cu tălpile goale
Cu rochia-i lungă și-nflorată...
de cer și pădure...
de dor și de șoapte...
... aleargă peste lume...
peste văi și ape...
Iar lutu-i însetat caută cu nesaț cerul,
în oameni...
Se privește în oglinda țărânei...
căutând cu palmele stelele
ca într-un lac...
Cunună ca să-și facă...
Însă doar Tu îi poți încununa inima...
din lacrimile-i de iubire...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Să desenezi cu sârg o iluzie...
un dulce miraj...
Să așezi dorința peste dorința... vis peste vis...
și-apoi să-mprăștii totul plângând...
Să alergi pe cel mai impalpabil drum...
ascultând doar palpabilul inimii...
Asta e vie nebunie...
Amețitoare și vie desfășurare
de chemări înăbușite...
și totuși atât de slobode...

Sa te deșiri
ca un ghem arzător către niciunde
și să te-aduni din nou cu infinitul in tine...
Între real si ireal.. și totuși preareal...
Încuind și descuind fereastra către cel mai mare Adevăr...
cu uimire...
zbori în gol...
Însă pe cea mai sigură și bătătorită cărare de lumină...
croită de Cineva

[...] Citește tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Unde oare să-mi ascund palmele
să nu te mai deseneze în vise?
Cum să alung primul gând și primul surâs
al dimineților mele...
când în el strălucești tu?
Cum să opresc sufletul
să citească neîncetat poezia ochilor tăi?
Cu ce să-mi umplu inima
să nu te mai încapă pe tine...
să nu te mai bată...?
Cum să-mi port pașii...
încât să nu te mai pășească,
iar aripile să nu te mai zboare..?
Cum să înăbuș oare glasul din mine,
să nu te mai murmure
să nu te mai cânte
să nu te mai strige...
Ce să le spun urechilor mele...
când aud într-una chemarea ta -
ecou al propriei mele chemări...

[...] Citește tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Ce cantec cânți, femeie.. prin ruine..
psalmii durerii ți. i versi, prin vise scotocind..
Pășești fara de vină.. în flăcări, apărând porunci
Iar carnea tu ți. o. ngenunchezi
lângă străini...

Ce cântec cânți, femeie cu sufletul pe ziduri..
Îl amagesti când plânge și. i dai doar firimituri..
îl ții in inchisoare când el cu jale arde
de dorul unei preasfinte mari iubiri..

Deschide larg fereastra, da. i un răgaz să zboare..
E însetat si. l doare, in chingi prea l. ai ținut..
I. s aripile frânte și. i încă speriat..
Dar lasă. l să asculte o prea sfânta chemare..
Că mult prea trudnic bate, din aripi..
Prin ruine..

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Joaca. te, Soare, cu mine.. și împletește. mi zorii
in pletele. mi înflorate de dor..
Joaca. te, lumina, cu mine..
și învață. ma sa ma strecor după ziduri care ard..
Joaca. te, frunza, cu mine..
și. n tremurul inimii mele te ascunde..
când mi. e teama
Joaca. te, norule, cu ochii mei..
si hai să plângem amândoi pe margine de tăcere..
Joaca. te, vântule, cuminte cu mine..
și poarta. ma peste lume..
in brațe care mă așteaptă..
Joaca. te, ploaie, cu franjurii rochiei mele..
si deșiră. ma pe cărare..
Așteptându. l...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Am un gând ușor năstrușnic...
cu cât încerc să-l stăpânesc și să-l ascund mai mult...
toată lumea îl vede strălucind în ochii mei...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 9 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Mariana Daniela Bidascu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook