Poezii de Titina Nica Țene, pagina 2
Dansând în noapte...
Nu pot să dorm, am pe balcon un greier,
ce cântă, toată noaptea, la vioară,
cu cântul lui eu viața o cutreier
și gândurile-mi zburdă pe afară...
Strâng gândurile, vreau să le țin bine,
dar unul scapă și-n trecut se duce,
nu vrea să stea alăturea de mine
și nicidecum nu vrea ca să se culce...
Ies pe balcon în noaptea asta clară,
o Lună plină sus pe cer tronează
și-n briza răcoroasă de sfârșit de vară,
fără să vreau, picioarele dansează...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Direct în cer
Cu toată lumea mă împac
și mă-nțeleg nespus de bine
cu oameni buni, cu oameni răi,
dar nu mă-mpac, moarte, cu tine.
Ne facem casă, avem copii,
să-i dăm la școli ne străduim
și, dintrodată, fără veste,
a trecut timpul și... murim
Aștept venirea lui Iisus,
căci nu vreau, moarte, ca să pier
si n-o să mai trec pe la tine
mă duc cu El direct în cer.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E atâta primăvară...
E atâta primăvară-n jur
că simt și eu că înfloresc
și-n loc să fiu mai fericită,
la alte lucruri mă gândesc...
Dar, astăzi vreau să fiu altfel,
la rele să nu mă gândesc,
să merg către Biserică
și sufletul să-l liniștesc...
Numai alăturea de El,
vom căpăta nădejde-n viață,
iar viața noastră ne va fi,
o luminoasă dimineață!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de toamnă...
Uite, toamna vine iară,
oare câte am petrecut?
De când m-am născut pe lume,
câte toamne au trecut?
Ceru-i clar, spuzit cu stele,
oare ce mai face muma?
Gându-mi aleargă la ea,
când pe câmp s-așterne bruma.
Ce o face ea sub glie?
Sigur e neliniștită,
că ea nu putea să stea,
într-un loc, nicio clipită...
Gânduri, gânduri, trec prin minte,
ca un râu șerpuitor...
Nu trebuie să fiu tristă,
sufletu-i nemuritor...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haplea
Eu, Ionel și două fete
am pornit-o spre pădure,
înarmați cu coșulețe
să culegem fragi și mure.
Noi cu râvnă culegeam
însă dragul Ionel
în coș nu punea nimic
avea grijă doar de el.
Am umplut trei coșulețe
toți cu gândul la dulceață
numai pe Ionică al nostru
îl durea burta de greață.
Părinții ne-au lăudat
ne-au dat și câte-un pupic
Ionel s-a rușinat
nu avea în coș nimic!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Harnic ca un ghiocel
Mic și cu zăpada-n cap
a ieșit către lumină
s-anunțe cu bucurie
primăvara ce-o să vină.
Este primul dintre flori
și e mic și e gingaș
două aripioare albe
parcă ar fi un fluturaș.
Nu e fluture, nu zboară,
stă pe verdele-i picior
până îl culeg copiii
pe micuțul vestitor.
De 8 Martie, voi, mamei,
dăruiți-i ghiocei
să vă ureze cu drag
să fiți harnici tot ca ei.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn
Stai, în casa ta, Titină,
Doar nu vrei sa iei COVIDUL,
Viata este prea frumoasă,
Ca să lasi în urmă... VIDUL!
Stiu că este primăvară
Si că te cheamă pădurea,
Cu alaiul ei de flori
Si-ți vine să pleci aiurea..
Natura a înviat
Și -n padure cântă cucii,
Dar această suferință,
Este ASUMAREA CRUCII.
Vin și alte primăveri,
Stai în casă, acum, Titină,
Căci numai prin suferință,
Se ajunge la LUMINĂ!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
[...] Citește tot
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
[...] Citește tot
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminarea
Astăzi am uitat de Tine, Doamne
M-am luat cu cele pământești
Deși știu că peste tot sunt rele
În locurile-n care Tu nu ești
Chiar și necuratul câteodată
Face bine ca să dea dovadă
Că e bun și noi îi dăm crezare
Deși știm că vrea ca să ne piardă
Si atât mă rog de Tine, Doamne
Să mă ajuți ca să-Ți găsesc cărarea
[...] Citește tot
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Titina Nica Țene, adresa este:
