Wendy Cope

Nenorociţii de bărbaţi...

Nenorociţii de bărbaţi sunt ca rablele de-autobuze:
Tot stai, stai şi-aştepţi s-apară unul dintre ei,
Iar când, într-un târziu, se iveşte unul
Mai apar vreo doi sau trei.

Îi vezi cum îţi fac semne,
Cum te invită-n maşină să te conducă acasă,
Încerci să le-înţelegi adevăratele intenţii,
Dar nu prea ai timp, căci alte griji te-apasă.

Oricum, dacă-o dai în bară, nu mai poţi s-o dregi.
Îi ignori? O să fii uitată acolo ca-n azil orfanii –
În vreme ce autoturismele şi-autobuzele tot trec şi trec,
La fel minutele şi orele, şi zilele, şi anii.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdere

În ziua când a părăsit-o definitiv a fost teribil,
În seara aceea a crezut că-i cade-n cap plafonul.
Absenţa lui nu era chiar o problemă,
Dar, plecând, a luat cu el şi tirbuşonul.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portocala

La prânz am cumpărat o portocală uriaşă –
Mărimea ei ne-a făcut să râdem peste poate.
Am cojit-o şi-am împărţit-o-n trei, cu Robert şi cu Dave,
Ei, câte un sfert, iar eu o jumătate.

Şi-acea portocală m-a făcut nespus de fericită,
Cum numai lucrurile simple o pot face.
Apoi, cumpărăturile. O plimbare-n parc.
Simt, nouă-n mine, o-împăcare-, un fel de pace.

Ce-a mai rămas din zi s-a scurs fără probleme,
Am făcut tot ce-avem trecut pe listă lejer, firesc
Şi cu plăcere, şi mi-a mai rămas timp liber.
Îmi eşti foarte drag. Mă bucur că trăiesc.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pregătind cacao pentru Kingsley Amis

A fost un vis pe care l-am avut acum o săptămână
Şi-am simţit că-i important să-i notez trecerea şi ineditul.
Ştiam că nu va fi exact ceea ce se chemă poezie,
Dar mi-a plăcut la nebunie titlul.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţului meu

Dacă nu ne-ar fi fost dat să murim,
Poate nu te-aş fi îmbrăţişat atât de des;
Nu ţi-aş spune la revedere-atât de grijulie
Dacă-aş fi sigură c-o să te-întorci. La mine, bineînţeles.

Poate că n-aş fi apreciat valoarea fiecărei zile,
A fiecărui zâmbet sau semn de-afecţiune arătat,
Dacă te-aş fi cunoscut întru totul şi dacă-am fi putut rămâne
Pentru vecie unul jumătatea celuilalt.

Poate nu mai avem de cheltuit mulţi ani sub soare;
Curând unul va dispărea-n mirarea mare, pe vecie,
Iar eu nu voi mai avea pe cine să-îmbrăţişez sau să ating.
Desigur, ştiind asta creşte-n noi un fel de duioşie.

Să schimb eu lucrurile-n lume dacă mi-ar plăcea
Şi-astfel să devenim nemuritori? Iubirea mea, aş vrea.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sportivii

Credeam că-i o persoană din aceeaşi categorie cu mine
Şi-am rămas aproape şocată
Când am descoperit că noua mea prietenă,
A fost, odinioară,
Campioana juniorilor din comitat la tenis.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?
Prin ce accident am devenit
Prietenă cu o campioană?
Cum a fost posibil ca o campioană la tenis
Să fie prietena mea?

Nu era proastă. Citea cărţi.
N-a fost niciodată grosolană cu mine
Pentru că nu aveam aptitudini sportive.
Am decis să trec cu vederea
Trecutul ei nefericit.

Sportivii pot fi ok –
Mai târziu, am întâlnit poeţi

[...] Citeşte tot

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un jurământ

Nu-ţi promit că n-o să fiu niciodată furioasă,
Nu-ţi promit că-o să fiu mereu blândă şi de treabă.
Dragul meu, sper că ştii la ce te-înhami,
Numai la-început iubirea este oarbă.

Cu toate-acestea eu sunt cea pe care tu o vrei alături,
Iar tu eşti – de-asta-s sigură – tot ce mi-am dorit.
Eşti prietenul meu cel mai bun, persoana favorită,
Iubitul şi casa după care-atâta am râvnit.

Nu-ţi pot promite nici că-o să te merit zi de zi,
De astăzi înainte. Oricum, sper să trec testul.
Te iubesc şi-o să încerc să te fac cât mai fericit.
Promit să-mi dau silinţa, să fiu bună şi... tot restul.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După prânz

Pe Podul Waterloo unde noi ne-am spus la revedere
Condiţiile meteo au făcut să-mi curgă lacrimi de durere.
Le-am şters cu dosul mănuşilor din lână împletită
Şi-am încercat să pretind că nu-s deloc îndrăgostită.

Pe Podul Waterloo încerc să cred că nu s-a întâmplat nimic nasol.
În vremea asta tu eşti plin de şarm şi de alcool.
Dar tonomatul din mine îngână-un cântecel
Care spune cu totul altceva. Cine-a greşit oare, eu sau el?

Pe Podul Waterloo cu vântu-un păr ceva mă-apasă;
Sunt tentată să eludez. Eşti prost. Nu-mi pasă.
Deşi capul se descurcă foarte bine, totuşi, inima-i şeful, am oftat –
Trebuie să admit asta, chiar dacă nu-mi ţine de cald.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântul Valentin

Inima mea s-a hotărât, în fine,
Şi mi-e teamă că tu eşti alesul.
Dacă-ai alt plan, renunţă la el mai bine,
Căci inima mea s-a hotărât, în fine.
Iar dacă anul ăsta tu nu-mi vei fi culesul,
La anul nu mai scapi de mine.
Inima mea s-a hotărât, în fine,
Şi mi-e teamă că tu eşti alesul

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţului meu [To my husband]

Poate-aş putea, de-am fi nemuritori,
Să nu te îmbrăţişez de-atâtea ori,
Şi rămas bun cu grijă n-aş rosti
De-aş fi convinsă că vei reveni.
Cum trece timpul nu mi-ar mai păsa,
N-aş mai zâmbi atât de mult nici eu
De-aş şti că împreună noi vom sta
Şi două jumătăţi vom fi mereu.
Dar poate unul brusc va dispărea,
Că anii trec, sunt veşnic călători,
Şi să te-ating eu nu voi mai putea,
De-aceea să fim mult mai iubitori.

Ah, de-aş putea să schimb ce ne e dat,
Nemuritori ne-aş face-o imediat.

poezie de Wendy Cope, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!