Poezii de Valeriu Butulescu, pagina 4
Dar să nu cerem prea mult
Dar să nu cerem prea mult
de la acest secol
cibernetica lui
poartă blană de urs
știu
se sfarmă galaxii acolo sus
nebuloase se-nvârt
în vreme ce eu merg fluierând
cu bicicleta.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În cupe cu opium
În cupe cu opium
ajutați-mă
să-mi spăl visele
să plămădesc
un ultim poem
dezmăț de cuvinte
sub a gramaticii
dulce îngăduință.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj
Și lumea crede
că e pădure
această turmă de arbori
ieșiți la păscut
cușcă -
acest azil de lei
acest crâmpei de ziar -
veșnicie.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Imensitatea punctului
În zadar freamată pădurea
vântul va trece iar
pasărea se înalță
pe pământ
umbra ei se târăște
că
nu va zbura mai repede
ca vântul
cel dus de vânt.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Un copac străveziu
rămâne o vreme
în locul celui căzut
în cenușă
visează uscate seve
râul
doar în albia sa
va plânge.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
E un amurg roz-albastru
de parcă - obosiți
chirurgii ar număra
bancnote-nsângerate
goliciunea bălții
se-ascunde în stuf
dealul își umflă pieptul
plin de turme
din păduri
țiganii cară muzica
în negre cimpoaie.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totem
Îl voi tăia
de ce
să mai aștept
e
atât de înalt
atât de drept
un zeu al vieții
o să-mi fac
din cadravul
acestui copac.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis frânt
În mirosul florilor
cine mai simte
apropiata putreziciune
civilizații înfrunzind între explozii
precum pădurea între două focuri
maimuțele mileniului trei
înșurubând banane de porțelan
în palmierii stâlpilor
de înaltă tensiune.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacică
Barză moș mânz
aduceți bolovani
mama lor de perși
și de romani
mânz moș barză
ascuțiți parii
că vin barbarii
pe drum de lut
Zamolxesu' și Jupiteru'
cui i-a făcut
mânz barză moș
din piatră și lut
ne-am făcut scut
din moși
strămoși.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele aprioric
Nu avea nimic
din experiența câinelui
niciodată până atunci
nu i se mai întâmplase
să fie câine
bulgăre galben
de rațiune
îi părea mămăliga
lătra
că iarna
nu înseamnă numai iarnă
o coadă stufoasă
îi creștea
independent de voința lui
hau hau hau
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valeriu Butulescu, adresa este:
