Poezii de Daniela Bîrzu, pagina 6
Slash. poem în care îngrop tot
îmi îngrop poemele în slash-uri / linii care ar trebui să
delimiteze forța mea vitala de restul lumii
azi cerul este opac ca o grindă ce stă să cadă peste orașul muribund
// îmi aud de fiecare dată pașii uscați pe caldarâm//
în drum spre tine am remarcat
mama a încetat să mai țipe ca și cum ar avea un niqab peste gură
tata a încetat să mai respire / unele respirații dor ca și cum ai fi vinovat de ceva
dar nu știi de ce anume
soră-mea s-a urcat pe umerii mei și acum mă apasă fiecare mișcare a ei/ i-am spus mori sau va trebui
să te îngrop așa de vie cu tot cu păpușile tale și rochițele cu volănașe
îmi îngrop poemele în cuvinte tari acide care să doară / astfel suprapun
și controlez mai bine durerile / ca și cum aș avea un ac înfipt într-o venă / apoi mi-l scot
și frica de ace dispare
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soldiers
e târziu și soarele ca o drujbă taie
cerul în două. muniții păstrate pentru mai târziu când vom avea nevoie de ele.
soldați pregătiți pentru război / asta suntem. apoi soare/ vid.
cizme murdare înfipte în noroiul de pe străzile
ce ne duc ca benzile transportoare înspre cazarme.
// acolo se petrec dramele / când liniștea se omoară încet
ca un animal învelit în blana lui caldă străpuns de gloanțele lor cenușii //
liniște artificială în dimineața de februarie / pentru că toate
sunt ascunse sub pământul murdar.
tac asemeni unui munte pe care niciun alpinist
nu poate să-l urce.
ceva urlă pe văile sale / nevoile noastre de stabilitate și control.
// tac și-mi descopăr fricile ca pe o rană. în capul meu se învârte o balerină.
cu căt învârt cheia cu atât mai repede se mișcă. //
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Straturi
avem foarte multe straturi care nu ne lasă să ne apropiem
de visele noastre / niște tumori în fabricație
// vizual poate să mă ajute mai mult atingerea unui obiect
asa cum pot doar să-mi închipui dragostea //
să observi semnele subtile nu numai analizele concentrate pe
microfisurile apărute în carcasele animalelor abandonate pe câmpuri
am plecat să locuiesc într-un oraș mic
la marginea unei păduri de conifere
acolo se aude limpezimea cablurilor mele
înfășurate pe stern & inimă
acolo ascult o chitară electrică
// un semn ca și în orașele mici oamenii fac dragoste se dezbracă de piele și apoi mor
ca o specie de pește marin care astfel și-a atins scopul suprem//
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Syria
acum o să scrii despre drumurile șerpuitoare
pe care merg ambulanțele înspre locul accidentelor
// tot ce faci tu cu dorințele tale te privește //
există momente mai puțin cunoscute despre care istoricii nu vorbesc / asta ca sa nu ne înspăimânte
prea mult dorințele noastre obsesive de a fi bine /dar nu este bine
îngerii nu ți-au spus niciodata asta
în zonele controlate de armată nu e bine să intri
acolo doar copii nevinovați ai syriei își pleacă piepturile lor
mici de pasăre / dar simți și tu jugul foamei și al trădării
camera este goală
//
dragostea a dispărut din ea / ieri a fost ziua scrisului de mână
și ai scris cu ambele mâini: nu există dreptate - acest truism
pe care istoricii încearcă să-l ascundă în cărțile lor mari și groase
mâinile le-ai unit apoi învârtind starea de neliniște într-un carusel
acolo toți morții te așteaptă să le spui: așa va fi în viitor
aici unde orașele lumii continuă să urce în trepte
ca și cum ar fi animalele grase și multe dintr-o ierarhie bătându-se pentru o halcă de carne în care
nimeni
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou
am înghițit pastila roșie
pe străzi nici urmă de om/ m-am transformat în ceva care nu visează
pe planșetă desenasem în cameră o casă cu o mansardă încântătoare
o casă fără etaj / doar un coridor lung și în capătul lui
o ușă
// mi-au spus că o singură dată în viață pot deschide această ușă//
cred că de fapt construisem un tunel pentru ei în care să-i pot vedea
mai bine mergând în șir iar eu să stau pe băncuța din mansarda cu flori/ să desenez
la sfârșit toți au deschis ușa și au plecat
iar eu am rămas singură la capătul coridorului
era vară și afară soarele lucea violent
era timpul sa deschid și eu ușa
era timpul ca și eu să visez/ să dorm / să visez
//
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
The blue girl
/ ai visat îngeri
moartea era acolo sus
tu erai
acolo sus cu ei în brațe /
frunze negre printre fulgi albi
doruri care se amortizează încet
as vrea să plec într-un vagon
unde să cânte o singură vioară
albastră / un cântec despre iarnă
despre cum geamurile îmi mențin cu forța
respirația înăuntru
afară e o iarnă cumplită
iar dorul crește / cerșește eliberare
ca un deținut despe care nu știu nimic
dar care stă singur in celula lui
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
This is what I'm controlling
nu vreau să tremur dar nu este nimic
din ce pot controla
tramvaiele alunecă pe șine în mintea mea
sunt așezată pe scaunul de la geam
văd soarele ca pe un arbore gigant lăsându-și crengile în jos
până atinge pământul acesta mustind de beton
îmi ating pieptul
în care alveolele și sacii respiratori se contractă
de parcă ar fi plini de otravă
mă agăț de crengile soarelui / o dată pe lună
ce nevoie este de respirație/ îmi așez în ordine caietele / pixul / laptopul
acum poți să înfigi cuțitul în creierele noastre electronice
nimic nu se va întâmpla
spui: "this is what I'm controlling"
și de fapt știi că nu controlezi nimic
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timelapse
au aprins chibriturile / au dat foc mării de petrol
flăcările s-au extins peste pământul reavăn
raportul de forțe între dragoste și frică s-a echilibrat
un gondolier împreună cu iubita lui au ars / dar ce este asta decât o ardere încontinuu
ploaia n-a putut stinge focul
noi doi am rămas aproape unul de celălalt
muream încet aproape unul de celălalt
/
dar ce e moartea decât o dansatoare prin pădurile siberiei
care a început și ea să ardă
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp
ne-am făcut din trupuri case în care să ne ascundem
ne-am făcut din suflete izvoare de smoală
ne-am încheiat cămășile cu flori în dreptul inimilor
am respirat
am respirat
am respirat
în timpul acesta alți oameni mor
ne-am făcut din ciment casele
și acum stăm în ele ca în niște corturi de gheață
respirăm frica precum un aer murdar
când vom fi arși și împrăștiați în ocean
acolo nimeni nu ne va mai cauta
timpul va dispărea
dar vom continua
sa respirăm
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
To let myself go
un oraș corupt de-atâta falsă strălucire un dj care mixează stările noastre / obsesiile
tulburările noastre obsesiv-compulsive / mecanic, fluid, computerele ne înregistrează gândurile / au murit oameni / a scris da, au murit atât de mulți oameni din disperare
lanțurile care ne țin legați au ruginit mă mișc înspre ieșirile teleghidate care ne sortează în buni și răi trăiește azi și mâine vom mai vedea ce putem face / a scris computerul
ca si cum ar fi fost o ființă empatică / petrecem în cluburile de noapte până dimineața în timp ce afară se trage cu arme/ aceasta este infrastructura dar și dinăuntru ne pândesc pericolele
un gând nu ne dă pace / cât de multe va trebui să jertfim pentru sănătatea noastră mintală mă desprind de fire și pășesc pe betonul umed / în zori ceva imperceptibil îmi atenuează teama / teama că azi soarele ne va găsi întinși morți pe asfalt și nimeni nu va mai fi care să ne facă contururile cu cretă albă.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Daniela Bîrzu, adresa este: