Poezii despre idei și visare, pagina 14
Componente
Mă tot surprind cu-aceeași întrebare;
Cât de tăcut ne e prietenul ce moare!?...
Nici cel mai mic semn nu ne dă, cum că a fost!...
Chiar să nu fim mai mult de-un viitor compost?
Parcă-i prea brusc inopinatul exit, straniu
De gol de la inertu' cel revăd; cu-același craniu
Ce până ieri îmi tot zâmbea, îmi zicea glume!
Și nu-i răspuns chiar de-i la fel și-l strig pe nume!...
... Nu-mi mai răspunde, e de-un rece indiferent
Și n-are lipsuri, tot ce-a fost, e tot, prezent.
Doar nu-i mișcare și atunci ce suntem, ce-i?...
Înseamnă; "trup" că-i o himeră... doar idei?!?...
... Și-unde pleacă simț, ardori, multe visări,
Cuvinte, deznădejdi, buchetele de flori;
De nu mai știu nimic de cel ce le-a purtat
Și brusc, toate l-au părăsit, l-au... avortat?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin împlinit
Un cer senin, o inimă ce bate îmi poartă dorul spre zări îndepărtate,
Acolo unde vulturii își fac casă, iar îngerii din ceruri ne veghează.
Aud chemarea unui zeu păgân, cu glas de tunet și sceptru de Neptun
Și îmi pare că acesta mi-e străbun.
Poți fi și pasăre, și om, cu sufletul arzându-ți în altar,
Prin brațe te ridici de la pământ și prin efortul tău de muritor.
Sclipești precum o stea lăsând în urmă adevăruri,
În gândurile tale se zămislesc idei,
Iar prin a tale visuri te apropii mult de zei.
Dacă privești în urmă vezi secole de-a rândul,
Ce au trecut îndată, uitând să povestești
Că ai fost cândva acolo, un personaj din lume,
Ducând o viață simplă sau bătălii regești.
Oricare zi lumină este o zi regală,
Iar noaptea e stăpâna cu stele mii lucind,
În zi sclipește raza prin ani călătorind,
Iar noaptea este sfetnic al multor galaxii.
[...] Citește tot
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mac
Stau singur roșu mac în mijlocul de lan, ocean de grâu
Cu spice în țepi se unduind în valuri galbene de-o mare
Și nu mă satur să mă întreb de-oi fi cules cu mâna floare,
Sau voi cădea răpus de seceri... 'ntr-o zi ce nu pot ține-n frâu.
Privesc, deschis până la sânge de atâtea scrijeliri de suliți,
Spre orizonturi mărginite de tufele de arbuști verdatre,
Ce-mi opresc vis de zbor din opiul ce-mi mângâie timpul, etate
Și nu zăresc nicio scăpare... doar vântu-mi dă înfundate uliți.
Mă plâng din când în când, din picuri mă vărs în boabele de ploaie
Și ard mocnit din ce-am petale, bătut din raza ce mă coace
Îmi piperând în golul cupei cărbune în fire închis, rapace,
Cu un inel de galben viu, culori... ce suflet tranșe-mi taie.
De mi-ar surâde gând de șanse mă pot încovoia un bulb,
Să mă adun ascuns de coajă, înmărunțit plin de idei...
Un cuib înmărgelat semințe din tot ce strig și, poți să-mi iei
Licoare, să-ndulcești din anii... ce tot mă trec și mă încurb...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea lui Eliade
Tăceți! Cearta amuțească - E-o oră grea și mare
Aripele ei negre în ceruri se întind,
Astfel lumea-amuțește la-ntunecări solare,
Astfel marea-amuțește, vulcane când s-aprind,
Când prin a vieții visuri - oștiri de nori - apare
A morții umbră slabă cu coasa de argint.
Tăceti! Cum tace-n spaimă a Nordului popor,
Când evul asfințește și dumnezeii mor.
Aducați-vă aminte de-acele nalte poze
De frunțile-n lumină a vechilor profeți,
Pe un pustiu de piatră, pe cer d-azur și roze
Trecu un stâlp de flacări ce lumina măreț
Și-n fruntea unui popol pierdut în chin - e Moze,
Și sufletul lui mare, adâne și îndrăzneț,
Prevede că din sânul pierdutului popor
E viitorul lumii și-al ei mântuitor.
El n-a văzut pământul promisiei divine,
Viața lui se stinse în munții slabi și suri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul val
Invazie de poezie într-un tsunami devastator
de liceeni fără de vârstă, ascunși în valurile fără identitate,
în poze gânditoare, răvășite de-un tumult cert simulat;
pe gânduri azvârlite pe țărmuri, să le cucerească
cu mâlul purtat inconștient, fără știința vreunui învățător...
Ramasuri de crâmpeie adunate dintre tot felul de citate
lipite pe sentimente cu subiect tabu... de iubiri de neexprimat,
într-o cerșetorie siropoasă, repetitivă, de vocabule să umple o dorință trupească.
O-ncâlceală de alge, pătunzător, mirositor putrid metaforistă,
se-nșiruind, dându-și mâinile-ntr-o mâzgă de netezit creiere
unul de la altul; la fel necultivate, căci s-au înmulțit școlile
lăsate oriunde, din retragerea apelor restrânse-n matca rațiunii
și uitate pe-un uscat devastat, ca-ntr-o pictură naivă tristă...
într-o democrație a liberei expresii, ce i-a prins pe toți fără prevedere,
se-nsămânțând încet, încet o goliciune invazivă, ca microbii din toate bolile!
... O mare-nvolburată ce nu poate s-adape... din mult-săratu-amărăciunii.
Noroc cu încălzirea globală, ce-ntr-un târziu va topi tot, torente
aluvionare... și nu vor mai rezista decât cei care știu să-nțepe suflete,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluzie
Nu am încă dovada existenței tale,
dar, în lumina cuibărită în noapte, eu te văd,
te simt aproape ca o sărbătoare ce se-așterne înaintea mea,
îți simt îmbrățișarea caldă.
Ești tăcută,
dar sunetul tău străbate zarea până la mine.
Partener constant în zarva gândurilor mele,
mireasă de lumină și ritual de cometă,
locuiești într-un curcubeu închiriat pe termen lung.
Pe ruta speranței,
porți trenă cu roiuri de fluturi albi.
Sălășluind în neputințe perene,
dependența de tine îmi lasă un gust dulce-amar.
Ceva nedeslușit arde în ochi!
Cu sângele ideii de mișcare,
gândul aleargă desculț
printre lanuri de autentice vise.
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e, oare, poezia?
Ce e, oare, poezia? Este una dintre arte
Ce se naște ca o taină făcându-ți din sine-și parte.
Câte tâlcuri duce-n cuget, pline de înțelepciune
Nu poți să le afli singur, nici o-ntreagă națiune.
În atâta vălmășeală de idei și gânduri stranii
Când te urcă și coboară ca-ntr-un iureș numai banii,
Ca sihaștru-n meditații, aciuat pe-o buturugă
Stă poetul prins ca-n vrajă, ticluind vers ca o rugă.
Cât de viu, dar nu trăiește, doar scriind ce pune-n carte...
De nimic nu se-ndulcește din ce-ar vrea, până la moarte
Și de rabdă, mult visează și în zi, dar și în noapte
Ținând soarele și luna, ceru-ntreg de stele-n spate.
Gârbovit de-atâtea ofuri, zugrăvit a întristare,
Se-ncâlcește printre doruri prea departe călătoare
Și gândește și socoate cum se află alinare
Pe pământ, în astă viață, pân' la ultima suflare
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai noștri visători
"N-am bani și-i rost de-a face treabă,
Că atâtea știu..., plin de idei!
Nici timp n-am; muncă ar fi degrabă...
D-altul s-o facă... să-mi dea lei!"
Așa-i de când tot știu, e-o vorbă
La noi... tot să ne-asociem;
Noi cu vorbit, țuică și ciorbă...
Investitorii-i agreem!?
Să vină, să ne umple punga,
Că-s plini de bani și vrem și noi;
Europeni, cu străzi... noi dunga
De var!? Care, pline cu... boi!
Mândrețe de frumoși și harnici;
Buni spărgători de... coduri! Cozi
Le facem la pușcării... Amarnici
Să fie și ei... proști nerozi!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pax vobiscum!
Oameni cu idei absurde și fugă sfioasă de gazelă,
gânduri cu aripi de vultur
pentru desfătări cu gust de absint...
Cuvintele atacă brutal cu iz de taifun
și sapă nesfârșite tranșei de ură și frică.
Redefinind vântoase,
ca schijele justificând mândria de scânteie,
vești și spaime tot mai proaste se avântă.
E trist când spui că orice este înlocuibil.
Sufletul arvunit strănută de-atâta praf de pușcă.
Nici Dumnezeu nu mai respiră
la fel de tare cum se miră.
Dezagregați de spaimă,
atomii galaxiei s-au înfiorat.
Tot mai convingătoare,
colțuri de stele escortează cioburi de vise.
Nu evadați din probelmele timpului pașnic!
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radiografia iubirii spirituale
Ai scris pentru mine peste 5 mii de poezii de dragoste
În ultimii 9 ani de iubire pură
N-ai căutat decât lumina sufletului meu
Și deschiderea minții spre universuri înalte
Eu sunt lumina veșnică a versului
Și tu abătut în lipsurile vieții
În tumultul de energie stată,
Te înalți precum un pescăruș,
Deasupra valurilor și a mulțimii de idei.
Ești liniștea nopții și răsăritul de soare
Plin de idei și nostalgice vise
Iubitul meu, călător prin lume
Vino, să ne-ntâlnim la malul mării
Și să vorbim în tăcere, printre particule de nisip
Printre șezlonguri și mulțime.
Iubitul meu, la răsărit de soare,
Iubitul meu la răsărit de lună.
Să-mi faci colier din alge și din scoici brățară
Te voi convinge că exiști în fiecare răsărit,
În versul meu ești numai tu...
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre idei și visare, adresa este: