Poezii despre subconștient
51 de poezii despre subconștient.
Zgomote
Ce frică fără cauză
A poposit...
Sunt bucuriile
Din subconștient
Ce se coboară-n geam
Ca întuneric fără veste,
Sunt ale orașului intimidări,
Enigme de hazard
Și anii ce-au fugit,
Fără-nțeles
Și șoaptele uitării,
Sau fie
Și orice s-ar întâmpla...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșteptare a subconștientului
Șterg cu buretele timpului
Amintirile trecutului
Și-i implementez subconștientului
Amintirile viitorului
Din urzeala sentimentului
Uitat în adâncul sufletului,
Explorat de chemarea Eternului,
Căci în vremea viitoare
Vreau să îmbrățișez lumina
Cu orizonturile care
Dumnezeu le-a pus în mine.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșteptare a subconștientului
Șterg cu buretele timpului
Amintirile trecutului
Și-i implementez subconștientului
Amintirile viitorului
Din urzeala sentimentului
Uitat în adâncul sufletului,
Explorat de chemarea Eternului,
Căci în vremea viitoare
Vreau să îmbrățișez lumina
Cu orizonturile care
Dumnezeu mi-a umplut inima.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Subconștient de poem
treceam prin subconștientul
unui poem mână în mână inimă
în inimă și amândoi într-un
panamera decapotabil doar sâ
nii tăi rămăseseră în afară
ca un decor cu munți și ză
pezi între noi cuvintele fă
ceau cearcăne de atâta nesomn
în față drumul culegea flori
și le arunca pe parbriz atunci
am văzut amândoi cum un pom
n. b. pomul cunoașterii se apro
pie cu viteza mc2 supra 2 cu ca
re îți voi descheia fermoarul
rochiei într-o cameră de hotel
accidentul părea inevitabil se
vedea deja pomul strigând făcân
du-ne semne ca o barieră de tren
brusc timpul a început să se di
late și dincolo de fermoarul ro
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am prins rădăcini în asfalt ca o buruiană
nu m-a ridicat nimeni până nu mi-am crescut singură mâinile ca să mă sprijin de pașii trecătorilor
așa-mi dictează ramurile subconștientului meu
așa scriu
așa e cel mai bine
poezie de Sorina Rîndașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento mori
... tu nu uita că vei muri
mereu uitând că te-ai născut
nu pur și simplu pentru- a fi
ci pentru- a fi ceva mai mult
decât un simplu omulean
bătut de griji și de nevoi
ducându-și oropsit alean
spre ce e dincolo de noi
subconștient, inconștient
involuntar și lapidar
privește viața imanent
drept temporar, dar totuși dar
iar moartea- drept o veșnicie
stabilă, dreaptă și egală
cu spațiu și cu energie
neperceput, nesenzuală...
poezie de Iurie Osoianu (10 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șahul destinului
ca într-un joc
de șah
gândurile
își dispută
partida
pe câmpurile
albe și negre
ale sorții...
liberul arbitru
asistă doar
la jocul
dinainte stabilit
de subconștientul
dedublat
în ju(de)cătorul
suprem...
voința pionului
supusă
[...] Citește tot
poezie de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul obosit
se plimbă pe chipul tău
nu are curajul să mărturisească
dezamăgirea trăită
în ultima zi
în ultima noapte
nebunia clipelor netrăite
nebunia clipelor ratate
zâmbetul a rămas în subconștient
caută iertare pentru disconfort
așteaptă o vreme
bună de intimități
deasupra lacrimilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimensiuni...
subconștientul meu pășea indeferent
prin lumea asta larga ca o smoală
oricare pas suna mai decadent
alunecând pe coarda ei fundamentală
și conștientul uniform și indecis
în altă lume, tristă și pustie
mereu cerșea un strop de paradis
la colț de apă șubredă dar vie
și când s-au întâlnit și contopit
într-un covor de liniște târzie
din eu -l meu subtil și răvășit
sorbeau dimensini de veșnicie...
poezie de Iurie Osoianu (15 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie prin labirinturi interne
Călătoresc prin mine însumi
Într-un ocol în jurul sinelui
Explorând cascadele adevărului,
Cu privirea adâncită în bolta crezului
Umbrită de galaxia intelectului,
Culminând cu calea lactee a visului
Ce luminează valea subconștientului
Frustrat binișor de briza oceanului
Tulburat de meteoritul raționalului
Pe care se tot îneacă îndrăzneala cugetului
Ce-i propagă ecoul efectului
De ego, în văzduhul egocentrismului
Din care se stârnesc furtuni la nivelul eu-lui
Să dea apă din belșug la moara satului.
Așezată de curioși pe malurile incisive ale dece-ului,
Pomană pentru sufletul răposatului
Sine din moalele capului.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre subconștient, adresa este: