ochi

Altarul tinereţii veşnice

iubita mea coace pâine în cuptorul lui august,
stau la pândă flămând şi trist aşteptând să fiu miluit cu trup de grâu amestecat cu iubire.
foamea mă trage de plete, simt cum se apropie pământul de buzele mele
şi îmi vine să îmi ţip vinovăţia pe uliţele neuitate ale copilăriei.

mă simt atât de păgân în faţa sfintei pâini,
ochii îmi curg precum rugăciunile mincinoase
nici un cuvânt nu îmi poate rupe în două aşteptarea, nici unul.

în palmele întinse primesc cerul trist al ochilor tăi
şi felia de pâine udată cu roua dimineţilor amânate.

poezie de Eduard Dorneanu (14 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis marin

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea şi smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
şi ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfinţitului...
Ai mai clipit o dată dulce
şi ai îmblânzit furia mării,
ca să poţi culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece şi aspru.
Ai rămas aşa... în aşteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescăruşilor în căutarea

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Friciu (10 septembrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără scrumieră

de dragul tău
am să m-apuc de fumat
fiecare zi o voi fuma
ca şi cum ar fi ultima
voi trage în plămâni
parfumul irişilor
din ochii tăi
şi ameţită
voi urca
în rotocoale
treptele înconştienţei
până ai să mă urmezi
treaptă cu treaptă
şi
acolo
ca un drogat
vei fi nelipsit
din pachetul zilnic
de viaţă.

poezie de Elena Anuţa Spiridon (17 iulie 2018)
Adăugat de Elena AnuČ›a Spiridon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar tu

Prin fiecare por emani feminitate
Şi-n ochii tăi verzi găsesc iubirea.
Când îţi sărut buzele catifelate
Eu mă topesc, mă pierd cu firea.

În inima mea adânc tu ai pătruns
Şi-acum numai ţie îţi aparţine,
Iar mie... o viaţă nu îmi e de-ajuns
Să-ţi spun ce-nsemni pentru mine.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calapodul

prea mult şi de demult sunt
cu ochii numai pe picioarele tale
frumoase
ah, sunt zilele-n care
alergi după tramvaie prin ploaie
şi nu te
împiedici în calapodul ce-ţi pune
pielea în băţ de umbrelă
chiar şi atunci
când plouă cu soare! cel
puţin în ziare locale, de cartier

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul de tigru

Ai uitat ochiul de tigru
în palma mea.
E stratificat,
Cum, de altfel, ne este şi fiinţa:
cuvânt peste cuvânt,
cuvânt peste trup,
trup peste trup,
trup peste cuvânt,
cuvânt peste cuvânt,
până ajunge o sferă
pe care-o înfăşăm cu pielea.
Să ne rostogolim
în viaţa veşnică.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem sub sticlă

frunze late cât marea
îngălbenite de vârstă
cad pe tăceri

ochii obosiţi de verde
trec peste păduri
în culori

fetele se închipuie mari
prin germinaţia seminţei
în pântecul negru

toamnele se culcă pe gândul
înrămat în peretele inimii
sub sticlă

cu suferinţa săpată-n carne
iernile trec peste râuri
viaţa curge la vale

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca buzele pătimaşe

Există
Atât de multe poziţii
Pentru dragoste:

Fiecare arcuire a ramurilor,

O mie de chipuri diferite
În care ochii tăi pot îmbrăţişa;

Numărul infinit de forme
Pe care mintea le poate trasa;

Orchestra primăvăratică
A parfumurilor;

Curenţii razele de lumină fremătând
Asemeni unor buze pătimaşe;

Felul în care Viaţa îşi roteşte fusta,
Ale cărei pliuri conţin alte lumi;

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delfinul din mine

Îmi număram silabele şi una s-a topit
în miezul cuvântului.

Încerca să-şi epuizeze cântecul pe note
şi noaptea o înfăşura în albastru.

Dimineaţa mi-a acoperit ochii,
braţele au înflorit în pomi,
gândurile au căpătat aripi de păsări
care-mi ciuguleau din inimă.

Drumul s-a lungit sub tălpi,
picioarele n-aveau paşi,
aveau aripile unui delfin
şi întinderea era de apă.

Nişte voci îmi mângâiau mirate
evoluţia preexistentă în mister.
.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (7 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strasnic vis

Am visat veşminte albe
Într-o seară stând pe pat,
Ochii i-am deschis îndată,
Singură eram – păcat!

M-am gândit în jur de-o oră
La iubirea mea dintâi,
Adormit-am lângă scară,
Locul bun de căpătâi.

Şi-am visat, pe cine credeţi?
Pe iubitul meu plecat,
M-am trezit de dimineaţă,
El era cu mine-n pat.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!