Poezii despre cereale și flori, pagina 17
Păduri de brazi
Se luminează cerul dintr-odată
Plouă de-un timp și vântul suflă tare
Această primăvară-i minunată
Plutesc tăcut pe-nrinderea albastră
Și raze dulci de aur ma-nvelesc
Zbor peste grânele în flăcări... oare
Din drumul meu mai pot să mă opresc?
Speranța și durerea mi-o leagă infinitul
În vânturi calde, noaptea, o clipă mă-nfășoară
Păduri de brazi în sânul lor mă cheamă
Din lumea mea de vise, ireală
Pătează răsăritul trupu-mbibat cu sânge
Și în apus se-ascunde tristețea acestei lumi
Strămoșii ne recheamă și sufletul lor plânge,
Scut ne-am lăsat credința și trupul căpătâi.
Se tânguie-n valuri de verde, pădurea
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, iubește-mă, ca pe-un ultim amănunt!
Eu nu mă cunosc, iubite, nici nu știu de unde vin-
Poate, m-ai cioplit în frunza sau achena de pelin,
Ori, m-ai adunat din vise, înspre zori, pe-un val pribeag,
Să nu-ți fie solitară noaptea și să-ți țin de drag.
Poate, m-ai găsit pe buze când de sete fremătai
Și m-ai așezat în floarea de salcâm din luna mai.
Sau m-ai întâlnit în lanul de secară, printre maci,
Ori, în gustul căpșunincii, ce zâmbea printre araci.
Sau pădure-n vârf de munte, ți-am crescut, când ți-era cald,
Când te-ai scufundat în valuri, printre valuri ți-am fost fald,
Să-ți îmbrac singurătatea și la mal să te aduc
Și-n tăcerea de sirenă să te-agăț, să te seduc.
Poate că ți-am fost amurgul amăgindu-te candid,
Când reginele de noapte cupele și le deschid,
Sau zoreaua dimineții ce te-a smuls dintr-un coșmar,
Ori o gențiană-albastră pe-o cărare de hoinar.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem rustic
Să spun un fel de la revedere
ori
nu
ce spui, țăranule,
pe câmpie potârnichile au început să cânte încă de dimineață
o săgeată de soare s-a oprit pe crengi ca să zacă
așa cum o fac boii în dreptul adăpătoarei ce dă pe afară.
m-aș întinde în ierburi cui o să-i pese că înfloresc acum florile câmpului
soarele bate sus ca un pendul imens și singuratic cine să se mai gândească
știi că te-ai născut urlând jos pe iarba plină de sânge
și vei ieși din viață tăcut ostenit ca dervișul
ca și cum n-ai fi avut apă
pentru gâtlejul tău
de om
pus la juguri la tot felul de cazne
ce rost să mai aibă cumpăna cana plină de apă din care te zvânți
așa cum se liniștesc
și
animalele
mânate de sete și câini
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multicolor
Îmi place mirosul de hârtie proaspătă și sunetul creioanelor colorate pe ea.
Scrijelind lumini și sentimente -
Așa mă poți găsi uneori în diminețile leneșe cu soare și flori.
Uneori, când uit să mai respir,
Pixul meu cu miros de căpșuni și margini transparente
Îmi aduce aminte.
Dulce.
Miroase a dulce la mine în casă.
E de la tortul cu cremă de brânză, în straturi cu grijă așezate.
Îmi plac ochelarii de soare, dar de cele mai multe ori
Îmi strâng ochii și las soarele să îmi încălzească fața
În timp ce în mintea mea curge o fântână de ciocolată.
Am douăzeci de ani din nou
Apoi treizeci înapoi
Și iar douăzeci
Și iar treizeci.
[...] Citește tot
poezie de Dana Mușat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași sub ploaie... licurici în priviri...
Hai să fugim, iubito, prin ploaia așteptării,
privind la norii grei cu inima deschisă,
bobițele sunt faguri din taina cuvântării
și mierea în celule-i cu-aromă de caisă.
Hai să fugim, iubito, prin ploaia bucuriei,
tinându-te de brâu să simt că înfloresc,
cu ochii languroși să-i ceri copilăriei
culori din curcubeu și cuget păstoresc.
Hai să fugim, iubito, prin ploaia mulțumirii
uitând de vântul rece și șoapta sa rebelă
cu sângele albastru să închinăm iertării
cele mai dulci poeme în sfânta ta capelă.
Hai să fugim, iubito, prin ploaia bunătății,
învăluiți de gânduri ce ne-au legat etern,
din palme să sorbim sărutul voluptății,
este nectarul sacru al dorului matern.
[...] Citește tot
poezie de Luiza-Elizabetta Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am cu Moartea rendezvous
Eu am cu Moartea întâlnire
Acolo unde se dispută-o baricadă,
Când vine Primăvara și cântă în livadă,
Iar merii pretutindeni izbucnesc în floare
Eu am cu Moartea întâlnire
Când vine Primăvara și râde iarba-n soare.
Poate-o să mă ia de mână și-o să constat
Că mă conduce, calmă,-n regatul ei îndoliat,
Că-mi închide ochii și-mi a stinge-a răsuflării unduire
Sau voi trece eu pe lângă ea,-n drumu-mi spre câmpiile-elizee.
Eu am cu Moartea întâlnire
Pe panta unui deal plin de tranșee,
Când vine Primăvara și grâul își mlădie boiul,
Când prinde-a-înflori pe pajiști caprifoiul.
Domnul știe, dar n-ar fi fost mai bine oare
Să fi stat pe perne parfumate de mătase acum,
Unde iubirea, binecuvântată,-n somn tresare,
Puls lângă puls, alături de-un trup de fată suplu, tânăr mire,
[...] Citește tot
poezie de Alan Seeger, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ie pentru dulcea Românie
Cu mâinile-n noroi sau în pământul reavăn,
dar și în cel ce plugul l-a uitat,
caut istoria gravată-n al dacilor cearcăn
că-mi este cel mai dulce habitat.
Din cufere de cucuteni păstrate cu sfințenie,
iau văl de borangic țesut în cumințenie,
fire de arnici sau mulineuri,
beteală argintie, mărgele și fluturi,
să fac o ie pentru dulcea Românie,
s-o-mbrac în speranțe, pace și-armonie.
Din frunze de arin și flori de nalbă,
adun culori pentru Cetatea Albă,
să strălucească-n veci mărturisirea
că doar unirea-n cuget ne e desăvășirea.
Și-am să brodez pe ia țării mele,
spirala, crucea, coarnele de cerb,
să știe o lume-ntreagă, până la ultimul corpuscul,
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Dor de dor... Ce doruri sfinte
De aducerile-aminte!
Dor de dor și dor de casă,
Dor de viața mea frumoasă!
Dor de vis, copilărie,
Dor de grâul de pe glie,
Dor de pita coaptă-n vatră,
De câmpia noastră toată!
Dor de florile de sânger,
De biserică, de înger!
Dor de brazii de smarald
Și de stelele ce ard,
Lumânări cu chip de ceară
De un dor străvechi de țară.
Dor de cânt și de izvoare,
Dor de lacrimă ce doare...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre ramurile sufletului
rătăcit și stingher într-o lume străină
între vene obturate și spasmele lumii
sub pietrele timpului și lacrima cuvântului nerostit
între speranțe reci, atât de seci
te caut între mare și cer
tu ești departe, eu aici
priviri, speranțe, uitate toate
tăcerea astăzi ne desparte
un cuvânt ce curge, nu ajunge să astupe rana din suflet
ce lungă este depărtarea dintre noi
doi tineri nebuni
ascunși sub țipătul gândului și pana cocorului
eu scriu, tu scrii
cuvântul ne desparte
rătăcim apoi între polii iubirii
iubirile curg, iubirile pier
fără trecut, fără viitor
ușor-ușor
ce trist tango în doi, dar fără noi
în ochi lumină străină
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Excursia-lecție de geografie
În excursia din vară,
Organizată la munte,
Am descoperit o carte rară,
NATURA cu taine multe.
Am văzut soarele în zare
Arătându-și fața,
Până unde ni se pare
Că sfârșește viața.
Acolo unde pământul
Se-mbrățișează cu cerul,
Unde nu ajunge gândul
Ca să dezlege misterul.
Am văzut gâze mărunte
Printre firele de iarbă,
Am văzut vârfuri de munte
Și ape coborând în grabă.
Într-o pajiște cu flori
M-am culcat cu fața-n sus.
Priveam cerul fără nori
Și soarele către apus.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cereale și flori, adresa este: