Poezii despre cereale și flori, pagina 19
Când crivățul cu iarna...
Când crivățul cu iarna din nord vine în spate
Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră,
Jăraticul să-1 potol, să-l sfarm cu lunge clești,
Să cuget basme mândre, poetice povești.
Pe jos să șadă fete pe țolul așternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume,
Ca mintea s-umble drumul poveștilor ce-aud.
Orlogiul să sune - un greier amorțit
Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,
Să văd roze de aur și sărutări aprinse
În vreascuri, ce-n foc puse trosnesc des risipit,
Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogata - Floare de vânt pe aripa ploii
pe palmele ploii
repezi de vară
ce cade pe Dălina
și scaldă Lornițul
în zâmbetul zilei până în Coastă
și apoi satul întreg
îl împletește cu picuri mari și limpezi
trecând pe la Izvore și Părău
ținându-și drumul până spre Roiba
într-o postată super
prin Podu Lacului
și pe la Dâmburi
neuitând însă
nici cealaltă parte de sat
Părăul Dălinii
și până în Deal
Rupturile mai pe urmă
nerămânând uscate
nici Valea Târgului
nici Lazurile
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (23 iulie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă verilor de catifea
Nămeți de vis, nămeți de rouă,
Clepsidra care strânge-n noi
Cu pâinea caldă frântă-n două
Și-al geto-dacilor altoi,
Râuri de miere și de grâne,
Râuri de stele în betea,
Apusuri cu miros de pâne
Și răsărituri de bezea,
Nămeți de vis, nămeți de rouă,
Troiene strânse-n călimară,
Poeți gustând o lume nouă
Când pâinea lor e mai amară,
Pe cer, în dansuri de lumină,
Trec iarăși fluturi de ninsoare
Și dorm sub frunze de rugină
Păsări de suflet hrănitoare.
Clepsidra care strânge-n noi
Iubire-n ramuri de cuvinte
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După Psalmul 72
Fiului Împăratului
Dumnezeule
dă-i judecățile Tale
și El
va judeca pe poporul Tău
cu dreptate
și pe
nenorociții Tăi cu nepărtinire
El
va face dreptate
și
năpăstuiților poporului
le va face parte de îndurările Lui
iar
pe copii săracului
îi va scăpa și-i va ocroti
cât va fi soarele și cât se va arăta luna
de Tine se vor teme
căci
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (29 noiembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La casa Tudorii
Subt o piatră de altar, la un loc umbros,
Unde-au fost să odihnească cel frumos,
Câmpia-i sărută rănile lui aspre, "
Cinstitul trup zace în câmpii(a)" noastre.
"Și căzu trupul lui, ca un copaci",
De-am rămas de dânsul mai săraci.
[...]
La-mpletiri de ape, într-un loc pierdut,
Pe un vânt năprasnic, fetele îl duc
Pe drumul de piatră dinspre Vadul Oii,
Pe acela unul, ficiorul Tudorii.
E Mihai Pătrașcu, uns de Dumnezeu,
'Nalt și falnic încă, mai ca tatăl său.
Și avea-n privire voia celui bun,
Fără de ispită, slobod de stăpân.
La crucea înaltă giură pentru țară,
[...] Citește tot
poezie de Mihăiță Macoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestemul Pământului
Doborât de-a soarelui dogoare
Te tot rogi române la Cel Sfânt
Însă ai uitat să ceri iertare
Gliei strămoșescului pământ
Ți-au lăsat în dar înaintașii
Tot ce-aveau pe lume mai de preț
Cu ce drag îți dezmierdai privirea
De la șes la muntele semeț...
Codrii atrăgeau precum magnetul
Norii grei aducători de ploi
Pajiștile cu imașui grase
Erau raiul turmelor de oi
Prin artere largi de irigații
Unduia mereu al vieții râu
Câmpul devenind o-împărăție
De porumb, de floare și de grâu
[...] Citește tot
poezie de Gelu Oproiu din Lumea Satului, nr.16(45): 16-31 august,2007
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul Celui Prea Înalt--Psalm 72
Ca o ploaie
repede de vară
ce cade
pe un pământ cosit
aducând
mireasma aceea proaspătă de iarbă amestecată
cu gingășia picurilor de ploaie
pe care tu însuți îi simți atingându-ți obrajii
și mâinile
așa
va fi împărăția
Pruncului născut în Betleem
de care
se vor teme oamenii
cât va fi soarele
și cât se va mai arăta luna pe pământul pe care El îl va îmbrăca
în prospețime și în neprihănire
căci
cel neprihănit
în zilele Lui va înflori
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (24 decembrie 2017, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuntă în codru
Ce mai chiu și chef prin ramuri
Se-ncinsese-atunci!
Numai frați, și veri, și neamuri
De-ar fi fost umpleau o țară!
Dar așa, că s-adunară
Și străini din lunci!
De mă-ntrebi, eu nu știu bine,
Alții poate știu
Ce să-ntrebi calici ca mine!
Știu că lumea dintr-o dată,
S-a trezit că-i adunată
Și c-o duce-n chiu.
Că-ntr-o zi, purtând în mână
Un colac ș-un băț,
Prepelița cea bătrână
S-a pornit și-n deal și-n vale,
Și chema-ntâlnind pe cale
Lumea la ospăț.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
A timpului glossă
Trecem peste timp și timpul ca o pasăre de ceară,
Peste cerul de rugină, liniștit și trist coboară.
Au înmugurit cocorii la o margine de lume...
Stânci brodate cu lumină cad în dulce plecăciune.
Sângerie, mătăsoasă și sfielnică chemare
Ca un clopot se aude, ca un vuiet... Ce e oare?!
Se frământă frunza-n ramuri, freamăt, temeri și neliniști...
Trec tractoarele să are, ca albinele, pe miriști.
Trecem peste timp și timpul, ca o pasăre de ceară,
Grânele înmiresmează... Seva-n noi, de mirt, coboară.
Riduri negre strâng sub streașini de tăceri, lumina lunii...
În beteală argintie trec călări pajii furtunii.
Totu-i teamă și tăcere, negura în noi se-ascunde
Și în noapte (ori îmi pare?!), tunetul prelung se-aude.
Cad dantelele de valuri - dansuri ca un plâns de prunc...
Paparude de lumină rod bogat din cer aduc.
Peste cerul de lumină liniștit și trist coboară,
Ca un cânt, o voce lină, din corabia de ceară.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o clipă... mi-ai ascuns vina
Și AZI e bine-afară! In case.... nu știu, Doamne!
Dar Ieri, a fost așa frumos!
Și-un Mâine tot atât de bun, m-alintă de-pe-acum!
Dar Ieri, a fost așa o-Toamnă
Căzută peste grâu și poame
Cu figurine zburătoare
Lucrate tainic în mișcare
Din fire toarse-n fusul mâinii Tale,
Albe și pufoase-n pietre prețioase
Sparte-n barba unor nori frumoși
Scoși din povestirile cu Prinți
În care păsările se iubesc în zbor
Prin cioburi luminoase de la lămpi
Ce împlinesc dorințele Prințeselor
Înlăcrimate de dorul iubiților pierduți.
Și Azi e bine-afară! Dar Ieri a fost așa... o-Toamnă
Cum rar ți-e dat să vezi.
În strălucirea Soarelui plângea
O tânără cu ochii ca de frunze
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (26 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cereale și flori, adresa este: