Poezii despre Carpați, pagina 2
Hai să trăim în pace
Fraților hai să trăim ca frații.
Chiar de nu vorbim aceeași limbă.
Căci părinții ne sunt carpații
Și vatra țara noastră sfântă.
Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toți într-o țară mică.
Hai să o iubim
Și de nimeni să nu avem frică.
Căci frica naște ură,
Hai să nu ne mai dușmănim.
Chiar de nu avem aceeași cultură
Uniți toți trebuie să trăim!
Fraților hai să trăim în pace,
Chiar de nu suntem de același sânge.
Căci ca o mamă bună țara noastră
Pe toți la pieptul ei cu drag ne strânge.
poezie de Vladimir Potlog (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
România
Odihnei: prispă, arșiței: fântână
Și visului: zăvor desferecat!
C-un brâu te-ncinge Dunărea bătrână,
Bătrâni Carpații trupul ți-l străbat.
Priveliști desfătătoare: țară!
Ce dragi îmi sunt toți munții de omăt
Și drumurile tale-n primăvară
Când de mireasma merilor mă-mbăt!
Cât ochii văd: și iarba și văzduhul,
Sunt ale mele toate câte sunt,
Și crestele, și apele și stuhul,
Și darnicul acest mănos pământ.
Pământ ce, ca-ntr-un scrin străvechi, ascunde
Și amfore, și oase, și săgeți,
Pământ pe care m-am născut și unde
E leagănul frumoasei mele vieți.
poezie de Victor Tulbure
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai Eminescu
Port în suflet Bucovina
Voronețul e la mine-n ochi
n-am o casă a cui e vina
în ce taină ceru-să-l îngropi
Voronețul e la mine-n ochi
din brațe-mi cresc Carpații
luna-și agață razele în plopi
doar un bobârnac hai dați-i
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tamaretă de fecioară
Ea are sânii doldora de spaime
Că nu vor fi prea bine sărutați
Și dacă nu o pupi te iau la palme
Toți Spiridușii munților Carpați!
Ea are-un șold ce-i dă pe blegi la naiba,
De nu mai știi sub fusta ei ce este:
Drac despicat în două cum e roaiba
Sau înger pus pe șotii și pe feste.
Și totuși, Doamne!, dânsa e virgină,
Și-i singură, și-i tristă, și-i lalea.
O, suflete, mângâi-o pe botină,
Lângă blacheu, îndrăgostit lulea!
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria de a fi român
Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port și eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.
Să fiu mândru că-s român
în țara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpați, Dunăre, mare.
Pe munți vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.
Din bătrâni am învățat
să-mi iubesc neamul și glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noul Soare
Speranța-i că voi tineri nu va-ți pierdut
Prin jungla sălbatecă de afară...
Fugiți de umilirea cea amară,
Din truda voastră făuriți-vă avut!
Lăcașul cel mai sfânt vă este-n țară
Unde ale voastre mame v-au crescut;
Așteaptă să fiți de apărare scut
Și-n casă Noul Soare să răsară.
Și dacă veți fi de rele-mpovărați
Să curgă lacrimi Dunărea Albastră,
Să nu disperați, cu toții sunteți frați!
Rădăcina vă tinde către mare
Înfiptă-n inimi sacre de Carpați
Și nu vă poate smulge vântul tare!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România-i vatra noastră
De la Dunărea bătrână
Până-n vechea Bucovină,
Din munți la marea albastră,
România-i vatra noastră.
Din Carpații legendari,
Din apa rece de izvor,
Din stejarii seculari,
Primește sevă-acest popor.
Ne mândrim cu tricolorul
Fluturând pe-albastrul cer.
Ne mândrim cu-întreg poporul
De români care nu pier.
Pe-aceste plaiuri ne-am născut
Și tot aici vom dăinui.
Aici soarele-am văzut,
Noi nicicând nu vom pieri.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grigore Vieru
De ceva vreme,
Grigore Vieru
scanează cerul.
Trimite îngerii
în Valea plângerii.
Peste Prut să facă
podul de flori,
între țări surori.
Românii să-i unească
în glia strămoșească.
Frați de țară și de neam,
să stăpânească acelaș ram.
Prutul să nu-i mai despartă
nici astăzi și niciodată.
Să facă România Mare
cu Dunăre, Carpați și mare.
poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârtecați
Iarăși v-a plouat în borș
și nu vreți să puneți botul
prea multe ouă în coș
cum se-nvârte iarăși totul
Și nu vreți să puneți botul
nu-i nimic găsim pe alții
care pot să-și pună cotul
și fac valuri cât Carpații
Nu-i nimic găsim pe alții
prea multe ouă în coș
să le împărțim ca frații
iarăși v-a plouat în borș
Și nu vreți să puneți botul
treceți lacrima de-a-notul
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Branduri de țară
Românul are în sânge, genă Decebal-traiană.
Moartea nu poate înfrânge vița lui daco-romană.
Are-n suflet eminență cât lanțul Carpaților.
Exportă inteligență prin Columna dacilor.
Coloana brâncușiană arată lumii întregi,
Că rămâne verticală România-n veci de veci.
Brandul țării e poporul, este nația română,
Este ramul și izvorul, e istoria străbună.
Tricoloru-i brandul țării. Roșu-i sânge ce pulsează.
Galben, lan în largul zării. Albastrul pacea așează.
Sunt branduri ce definesc întregul popor român.
O veșnicie dăinuiesc pe pământul meu străbun.
poezie de Dumitru Delcă (4 decembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre Carpați? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Carpați, adresa este: