Friedrich Nietzsche

Imparţialul discipol al diavolului şi al bunului Dumnezeu

Bună dimineaţa Singurătate
ziceam să-ţi zic că ţi-aş mai zice
că sunt un om cu greutate
mai penetrant ca falsele alice

Ziceam că-ţi zic că ţi-aş mai zice
că după ce se-aude-mpuşcătura
mă face mai puternic Nietzsche
că tot nu ştiu să-nchid tăcerii gura

Şi după ce se-aude-mpuşcătura
şi fiind un om cu greutate
nu pot să-mi eludez natura
la revedere Singurătate

Ziceam că zic o n-aş mai zice
tot ce-mi şopteşte ăla micu Nietzsche

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticla

tăcută şi goală stă
într-un colţ de cameră
era cu eticheta pe ea
pusă aproape pudic cam la jumătate
indica ce se cere într-o uniune
de state care controlează
ce trebuie să curgă dintr-o sticlă
verde transparent
golită de un gâtlej care se respectă
conţinutul dăunează grav sănătăţii
dar te ameţeşte după o stare
de euforie greu de descifrat
după golire eşti platon sau kant
sau nietzsche şi discuţi
cele mai importante subiecte politice
matematica nu are taine pentru consumator
sticla stă în colţ discretă
misiunea ei s-a încheiat
şi se simte singură şi stingheră

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Sfântul Valentin (fragment)

M-ai putea-acuza de nedelicateţe, iubita mea, măi fată!
Dar îmi place: când te găsesc sub duş şi punem de-o horă,
Eu, tu şi săpunul – cel puţin juma' de oră,
Când te-am în puterea mea şi ochii-ţi lucesc şi se dilată.
Îmi place să te frec pe spate
Şi să-ţi lubrefiez anumite zone.
Uneori îmi vine,-aşa, să fac unele chestii mai cazone:
Să te fugăresc prin turnuri sau să te umilesc cu-chestii chiar de tot ciudate,
Întrebându-te, de pildă, care-i diferenţa-între Schopenhauer şi Nietzsche ;
Mi-ar plăcea să ghicesc cât cântăreşti în greutate
Sau să te câştig la un turnir în zi de sărbătoare
Mi-ar plăcea să-ţi ofer o floare.

poezie de John Fuller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bestii făcând salturi prin timp

Van Gogh scriind fratelui cere vopsele
Hemingway testându-şi puşca
Celine dând-o-n bară ca medic
imposibilitatea de-a fi om
Villon alungat din Paris pentru că era hoţ
Faulkner beat prin rigolele oraşului său
imposibilitatea de-a fi om

Borroughs ucigându-şi soţia cu o armă
Mailer înjunghind-o pe-a lui
imposibilitatea de-a fi om
Maupassant înnebunind într-o barcă
Dostoievski pus cu spatele la zid pentru a fi executat
Crane aruncându-se-n ocean de pe o navă
imposibilitatea

Sylvia* cu capul în cuptor ca un cartof copt
Harry Crosby sărind în acel Black Sun*
Lorca ucis în drum de trupele spaniole
imposibilitatea

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva...

(lui Codiţă Osiceanu)

Hotelul cu firma "La Wilhelm cel Mare"
Din medievalul oraş teuton,
Cu sfânta Maria deasupra intrării,
Scăldată-n lumină de opt lampadare,
Hotelul cu hall-ul ― perfect hexagon ―
Şi geamuri rotunde şi-albastre,
Prin care ―
De mână cu visele noastre ―
Pătrunde timidă tristeţea-nserării
Pe mobile negre şi triste de nuc,
Şi vechi ilustraţii, tăiate din Jugend ―
Sirene de Boecklin
Şi satiri de Stuck ―
Hotelul în care purtat-am o vară
Cea mai plăcută şi sfântă povară,
Citindu-i pe Heine şi Nietzsche,
Traduşi ―
Ca două viori sub acelaşi arcuş ―

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, nr. 17, 6 februarie -1918
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încerca să noteze

ce vedea prin hamburg mergând
pe lângă femeile acelea furioase
schandwartfreierweiber ce aşteptau
clienţi cu patimi strânse într-un nor
de iubiri ingrate interzise copiilor
stătea pe o bancă rece şi încerca
să cunoască întâi viciul pentru a şti
ce e virtutea cum ar fi spus marchizul
de sade într-un astfel de loc
unde îţi stimula mintea
oricât de sumbru şi de ostil
ar fi decorul
auzea poveşti mai incitante decât
orice poveste care ar fi fost editată
erau de o violenţă dementă şi beţivii
turnau băutură
va fi o carte despre mizeria umană
despre neoameni născuţi din greşeală
se gândea că nietzsche declarase
că dumnezeu e mort şi văzându-i

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epoci de aur

Epoci de aur cu duiumul,
Libertatea de a fi rob, cumulul,
Alege lanţul, glanţul, glonţul,
Femeia are cheia, banul - şpanul.
Stai pe un taburet, citeşti din catihet,
Enumeră lagărele, şlagărele, ah, diavolii,
Ei nu au oase, doar idei păroase.
Aristotel s-a dat la fund, luat şi bătut
Crunt. Ruinele absorb oxigenul,
Moartea-i mai iute ca trenul,
Moise, Iisus, Mahomet? Iosif a zis – Niet.
E uşor să chinuieşti un semen,
Chinuieşte-l ca pe tine însuţi,
Aleargă Tolstoi pe uliţi,
Fiodor Mihailovici bate din palme,
Nietzsche s-a închis la dame,
Poporul sforăie, doarme,
Poporul e ca şi norul, bubuie şi se înşiruie.
Războiul, precum buboiul se sparge,
Infecţia ajunge departe,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un vechi arbore genealogic

Mereu te reîntorci melancolie
O, blândeţe a singuraticului suflet.
La sfârşit o zi aurie străluceşte.

Plin de umilinţă se înclină durerea răbdătorului
Sunând a blândeţe şi moale nebunie.
Priveşte! Iată se şi-ntunecă.

Se reîntoarce noaptea şi plânge-un muribund
Şi altul suferă cu el.

Tremurând sub ale nopţii stele
Se-nclină an de an tot mai adânc capul.

Comentarii

Ca şi în alte texte ale lui Trakl, melancolia, "O, blândeţe a singuraticului suflet" este în centrul poeziei "Într-un vechi arbore genealogic". Două terţine formează prima jumătate a poeziei, două versuri, a doua. Ca formă, avem un respect clar pentru ortografiile aforistice care erau comune pentru începuturilor unui jurnal.
În cea de-a doua strofă, "blândeţea" şi "nebunia" sunt încorporate într-o imagine complexă care pare să se dizolve între mişcarea sănătoasă şi consolidarea civilizaţiilor urbane în sunete, chiar lingvistic, dacă privim structura vocală a acestei stări cu dominaţia sunetelor profunde.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triste versuri

îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aş putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnaţi
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoşi
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în duşmanul
de-o viaţă anterioară aflat
după şedinţele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopţii şoptesc
altă dramă cu final horror
un cuţit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetăţean cu diplomat
care-şi ţinea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorificăm

pruna la maximum şi o fierbem
nu se strică după aceea
dar te sminteşte după ce bei
lichidul cu miros plăcut
care vine pe serpentine
îşi face vânt să ajungă-n sticlă
lăcrimezi când vezi atâta frumuseţe
băgată-n sticla transparentă
te simţi vioi de la miros
limba e dezlegată prin farmec
baţi câmpii cu învăţături
demne de kant şi platon
şi nietzsche
observi că lumea se vede colorat
de la valorificarea unei prune
încerci să fredonezi aida
de verdi ţi-a venit în cap
de urgenţă începi bolero de ravel
ştii că toată lumea te apreciază
îţi bat în pereţi sau podele

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!