Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Friedrich Nietzsche

Poezii despre Friedrich Nietzsche, pagina 2

Sticla

tăcută și goală stă
într-un colț de cameră
era cu eticheta pe ea
pusă aproape pudic cam la jumătate
indica ce se cere într-o uniune
de state care controlează
ce trebuie să curgă dintr-o sticlă
verde transparent
golită de un gâtlej care se respectă
conținutul dăunează grav sănătății
dar te amețește după o stare
de euforie greu de descifrat
după golire ești platon sau kant
sau nietzsche și discuți
cele mai importante subiecte politice
matematica nu are taine pentru consumator
sticla stă în colț discretă
misiunea ei s-a încheiat
și se simte singură și stingheră

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bestii făcând salturi prin timp

Van Gogh scriind fratelui cere vopsele
Hemingway testându-și pușca
Celine dând-o-n bară ca medic
imposibilitatea de-a fi om
Villon alungat din Paris pentru că era hoț
Faulkner beat prin rigolele orașului său
imposibilitatea de-a fi om

Borroughs ucigându-și soția cu o armă
Mailer înjunghind-o pe-a lui
imposibilitatea de-a fi om
Maupassant înnebunind într-o barcă
Dostoievski pus cu spatele la zid pentru a fi executat
Crane aruncându-se-n ocean de pe o navă
imposibilitatea

Sylvia* cu capul în cuptor ca un cartof copt
Harry Crosby sărind în acel Black Sun*
Lorca ucis în drum de trupele spaniole
imposibilitatea

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Pleasures of the Damned: Poems 1951-1993 Paperback" de Charles Bukowski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 41.99 lei.

De Sfântul Valentin (fragment)

M-ai putea-acuza de nedelicatețe, iubita mea, măi fată!
Dar îmi place: când te găsesc sub duș și punem de-o horă,
Eu, tu și săpunul – cel puțin juma' de oră,
Când te-am în puterea mea și ochii-ți lucesc și se dilată.
Îmi place să te frec pe spate
Și să-ți lubrefiez anumite zone.
Uneori îmi vine,-așa, să fac unele chestii mai cazone:
Să te fugăresc prin turnuri sau să te umilesc cu-chestii chiar de tot ciudate,
Întrebându-te, de pildă, care-i diferența-între Schopenhauer și Nietzsche ;
Mi-ar plăcea să ghicesc cât cântărești în greutate
Sau să te câștig la un turnir în zi de sărbătoare
Mi-ar plăcea să-ți ofer o floare.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Undeva...

(lui Codiță Osiceanu)

Hotelul cu firma "La Wilhelm cel Mare"
Din medievalul oraș teuton,
Cu sfânta Maria deasupra intrării,
Scăldată-n lumină de opt lampadare,
Hotelul cu hall-ul ― perfect hexagon ―
Și geamuri rotunde și-albastre,
Prin care ―
De mână cu visele noastre ―
Pătrunde timidă tristețea-nserării
Pe mobile negre și triste de nuc,
Și vechi ilustrații, tăiate din Jugend ―
Sirene de Boecklin
Și satiri de Stuck ―
Hotelul în care purtat-am o vară
Cea mai plăcută și sfântă povară,
Citindu-i pe Heine și Nietzsche,
Traduși ―
Ca două viori sub același arcuș ―

[...] Citește tot

poezie celebră de din Flacăra, nr. 17, 6 februarie -1918
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Epoci de aur

Epoci de aur cu duiumul,
Libertatea de a fi rob, cumulul,
Alege lanțul, glanțul, glonțul,
Femeia are cheia, banul - șpanul.
Stai pe un taburet, citești din catihet,
Enumeră lagărele, șlagărele, ah, diavolii,
Ei nu au oase, doar idei păroase.
Aristotel s-a dat la fund, luat și bătut
Crunt. Ruinele absorb oxigenul,
Moartea-i mai iute ca trenul,
Moise, Iisus, Mahomet? Iosif a zis – Niet.
E ușor să chinuiești un semen,
Chinuiește-l ca pe tine însuți,
Aleargă Tolstoi pe uliți,
Fiodor Mihailovici bate din palme,
Nietzsche s-a închis la dame,
Poporul sforăie, doarme,
Poporul e ca și norul, bubuie și se înșiruie.
Războiul, precum buboiul se sparge,
Infecția ajunge departe,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Trakl

Într-un vechi arbore genealogic

Mereu te reîntorci melancolie
O, blândețe a singuraticului suflet.
La sfârșit o zi aurie strălucește.

Plin de umilință se înclină durerea răbdătorului
Sunând a blândețe și moale nebunie.
Privește! Iată se și-ntunecă.

Se reîntoarce noaptea și plânge-un muribund
Și altul suferă cu el.

Tremurând sub ale nopții stele
Se-nclină an de an tot mai adânc capul.

Comentarii

Ca și în alte texte ale lui Trakl, melancolia, "O, blândețe a singuraticului suflet" este în centrul poeziei "Într-un vechi arbore genealogic". Două terține formează prima jumătate a poeziei, două versuri, a doua. Ca formă, avem un respect clar pentru ortografiile aforistice care erau comune pentru începuturilor unui jurnal.
În cea de-a doua strofă, "blândețea" și "nebunia" sunt încorporate într-o imagine complexă care pare să se dizolve între mișcarea sănătoasă și consolidarea civilizațiilor urbane în sunete, chiar lingvistic, dacă privim structura vocală a acestei stări cu dominația sunetelor profunde.

[...] Citește tot

poezie clasică de din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de HyperionSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gedichte / Poezii" de Georg Trakl este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.99 lei.

Triste versuri

îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aș putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnați
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoși
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în dușmanul
de-o viață anterioară aflat
după ședințele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopții șoptesc
altă dramă cu final horror
un cuțit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetățean cu diplomat
care-și ținea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Valorificăm

pruna la maximum și o fierbem
nu se strică după aceea
dar te smintește după ce bei
lichidul cu miros plăcut
care vine pe serpentine
își face vânt să ajungă-n sticlă
lăcrimezi când vezi atâta frumusețe
băgată-n sticla transparentă
te simți vioi de la miros
limba e dezlegată prin farmec
bați câmpii cu învățături
demne de kant și platon
și nietzsche
observi că lumea se vede colorat
de la valorificarea unei prune
încerci să fredonezi aida
de verdi ți-a venit în cap
de urgență începi bolero de ravel
știi că toată lumea te apreciază
îți bat în pereți sau podele

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Homo viator

el intra
într-o lume deposedată
ca un automat își verifica ora
să nu bată la ochi
își trecea degetele
prin centrul deraiat

mima
5 noiembrie a. c.
prezența în fața cinema-ului desființat
apropierea Crăciunuui
fantastica împăcare cu sine
cu marele rest

cu... Ea!

își binecuvânta
geamantanul îndesat
sipetul argintiu
vraful de filosofi

[...] Citește tot

poezie de din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A

Ceva s-a întâmplat, hemoragie, cutremur,
chestie malignă, cine n-are?
Aveți și altă întrebare, domnul Diavol?
Noi nu suntem de piatră, nici lemn tare,
venim de undeva, plecăm oriunde,
nu-i nimeni să întrebe, nu răspunde,
lăsați să sune telefonul, taie capul.
Pe când un om în miezul vieții lui,
dădu în mintea vivițelului,
pădure-ntunecată părea viața,
când nu aveai un scop, numai o rață,
amar vorbeai pe-ascuns, o spun pe față,
frica pe nesimțite m-a pătruns,
că nu e poezia în pericol,
ci globul nostru, vechi vehicol.
Prea ne încrâncenăm uitând iubirea,
fără iubire nicio convertire
nu-ți va salva nemernica făptură,
poți aduna zeci de milioane-n bătătură,
în versul meu reînvie Beatrice,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Friedrich Nietzsche, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook