Poezii despre Soare și astronomie, pagina 2
Ceasul meu
ceasul meu a stat cândva
la răscruce de timpuri,
atunci am pierdut clepsidra
în nisipul de pe plaja pustie.
de-atunci ratăcesc fără timp
ca un Ulise pe-o mare agitată,
o mireasmă aspră de aer marin
și mirosul cărnii, mătăsoase,
care respiră dorul după senzațiile
atât de dulci și atât de amare.
amintirile
mă inconjoară ca niște păsări heraldice,
pescăruși ce-și iau zborul spre infinit.
cu fiecare rază de soare la apus
inima-mi devine tot mai grea,
marea stinge în căuș
ultimele licăriri,
vin
nopți exotice
în care mă risipesc
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionesci-Bucovu
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâmplător intenționat
Sărută-mă iubito și vei fi foc și pară
Și-atunci ca miezul soarelui te vei topi
Și flăcări de iubire pe strune de chitară
Vor face să răsune melodii.
Apoi vântul solar ne va purta departe
Fiorii de plăcere șoptiți vor deveni
Și în extaz vom fi, chiar de-om face păcate
Fiindcă iertarea sigur va veni.
Sărută-mă și ca o supernovă-ncinsă
Dorința cosmică din noi va exploda
Și din această vâlvătaie-aprinsă
Iubirea noastră se va revărsa.
Cu praf topit de stele eu numele ți-l scriu
Întâmplător eu astăzi alături vreau să-ți fiu.
poezie de Susan Ashley, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mareea
Trupul meu se culcă peste maree
Mîinile îmi adorm în mișcarea ei
sonoră, de mătase cosmică,
dirijată de aștri
și-mi pare că mareea va descrește spre tine
fruntea mea va odihni
pe stîncile fosforescente
ale coastelor tale
Mă voi trezi
cu soarele crescut în părul meu,
privindu-mi trupul argintat,
de sirenă
cum încet se transformă,
gîndindu-mă că în lumea asta
voi fi gata să merg pe cuțite
ca să te urmez
voi umbla sîngerînd peste cioburile solzilor
și peste scoicile
vărsate de val ca niște azime
topite în nisipul solar presărat
[...] Citește tot
poezie de Irina Monica Bazon
Adăugat de Anca Diana Vasluianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dați-mi un trup, voi munților
Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
și totuși
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe fruntem și-n plete,
căci lutul tău slab
mi-a prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-1 port.
Dați-mi un trup,
voi munților,
mărilor,
dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcașul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreții mei pași
și-aș apare năvalnic și liber
cum sunt,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roșu să și-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.
O cucuvea justiția împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Că soarele s-a plictisit de moarte...
Am renunțat cu norii să mă lupt,
Cu proștii ce n-au școală și nici carte
Și-observ uimit că după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supernova
Moartea unei stele
supernova
ultima ei reprezentație
pe scena cosmică
explozia ei finală
extrem de luminoasă
umilește soarele
răvășește planetele
cu strigătul de raze gama
ucigătoare și indiferente
eliberate
de atomii din miezul de fier
format din fuziunea nucleară
a elementelor.
Blestemații de atomi de fier
a căror fuziune nucleară
nu mai produce energie suficientă
nerecunoscătorii
pentru a menține steaua
așa că aceasta plesnește violent
[...] Citește tot
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem pentru speranță
scriu un poem aprins pentru speranță
astăzi m-a cuprins o nostalgie mare
cred că destinul meu mai are prestanță
să mă bucur de lumină și de soare.
iau parte și eu la iluminare
cu pasiune febrilă mă rog la Cristos
știu că m-a pus mereu la încercare
cred că și tristețea mi-a fost de folos.
a venit iarna și aduce Crăciunul
este sărbătoarea unui nou început
sângele este lumină pâinea și vinul
în inima sa mare toți au încăput.
știu că speranța lumii a cucerit seninul
tot farmecul cosmic este recunoscut.
sonet de Floare Petrov (23 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilustrații sublime
fiecare gând e-o treaptă către Univers
tapetată cu crini, căptușită cu vers
locul unde am ajuns e plin de îngeri
unde nu sunt vaiete nici plângeri.
în aura pământului e o hora de stele
se soarbe lumină să între sub piele
luceferii împart elixirul gustos
pe-o rază solară mă așteaptă Cristos.
e liniște și pace în fiecare sferă
divină armonie la început de eră
raiul s-a extins în cosmosul sacru
unde nu ajunge nici un simulacru.
un cvartet de viori răsună la răscruce
visul de înălțare îl simt mă seduce.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se crapă de dimineață
Aștept dintr-odată să mă treci
peste puntea durerii
cu răbdarea unui orb.
Lumina curge fluidă pe pământ
prin oasele albe ale cerului,
Luna culcată pe partea sa nevăzută
cerne trecerea arcuită pe axă
prin sitele stelelor.
Noaptea disjunsă în procesul cosmic
rupe cu dinții din întuneric
și se grăbește să apună.
Se crapă de dimineață prin fante de lumină
ca într-un lemn cu inima roșie
abundent sângerândă.
Soarele își desenează răsăritul
c-un crepuscul de culori
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În leagănul luminii
înrădăcinez în Soare spiritul meu
lumina este seva care mă hrănește
vaste clarități curg de la Dumnezeu
absoluta creație în mine doinește.
în goluri de viață gândurile cresc
fericirea ca tristețea sunt lecții de viață
izvodesc lumina să nu mă rătăcesc
prin întunericul orbit de ceață.
avânturi tumultuoase cosmosul ating
dorințe ascunse ca focul răbufnesc
flăcări prometeice cu lacrimi le sting
ocrotind în mine lumea pe care o iubesc.
cresc în suflet principii care mă definesc
în leagănul luminii vise se împlinsc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Soare și astronomie, adresa este: