Poezii despre adevăr și frumusețe, pagina 2
Schija frumuseții
Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile
despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile
despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii
despre femeie nu se poate iubi decât cu inima
despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele
despre femeie nu se poate naște decât cu moartea
despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu
despre frumusețe numai adevărul
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arheolgia Poeziei
Săpați cu grijă și cu răbdare vă cer,
Să nu se rănească nici-un cuvânt,
POEZIA, cea adevărată, vine din Cer,
Săpați acolo și nu în pământ...
Aici e numai tăcerea din oase,
Dincolo e Zborul curat și ne-nfrânt,
Meseria aceasta e cea mai frumoasă
Din câte au fost și încă mai sunt...
poezie de Nicolae Nicoară Horia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
,, POEZIA, cea adevărată, vine din Cer, Săpați acolo și nu în pământ...,, Mi-a plăcut în mod special! Felicitări pentru [...] | Citește tot comentariul
Și adevărată, - și jucată
Ochiul se face frumos sau urât
de după ideea de dedesupt.
Timpul se face de semizeu
dacă "tu" îl iubește pe "eu".
Se întomnează, cad frunze,
trec animale lehuze,
trece natura absurdă, natura
arzându-mi cuvântul și gura.
Eu sunt o piatră-n strigare, o piatră, -
un înger eu sunt, care latră
o dată
și încă o dată
și încă o dată...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 54
Cât de frumoasă pare frumusețea
Când adevărul o împodobește
Și roza își sporește mult mândrețea
Când dulcea aromă-n ea sălășluiește.
Măceșul are floarea colorată
Ca roza cea plăcut mirositoare
De briza verii e poznaș mișcată,
Ce scoate spinii din ascunzătoare.
Dar ea e doar o simplă amăgire
Nu e curtată și se ofilește
Murind, nu are parte de mărire
Ca roza ce-n parfumul fin trăiește.
La fel și ție-ți va veni scadența,
Dar versul meu ți-a distilat esența.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gelliei
Un iepure din când în când mi-ai dat,
Zicând: - Vei fi frumos o săptămână!
De n-ai glumit și-ai spus adevărat,
O, stea a vieții mele, o, stăpână,
Tu niciodată iepuri n-ai mâncat!
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Eu am murit pentru Frumos,
Dar de abia pusă-n mormânt,
Un om, mort pentru Adevăr,
Fu adus alături, în pământ.
El m-a-ntrebat "De ce-am dat greș?"
"Pentru Frumos", eu i-am răspuns.
Deci suntem frați" șoptit mi-a spus...
Vorbeam deci între noi, ca rude
Ce-n noapte-așa s-au întâlnit.
Până ce mușchiul buzele
Și numele ne-au năpădit.
poezie celebră de Emily Dickinson din Almanah "Convorbiri literare", traducere de Brândușa Popescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dragostea mea, inima mea e văpaie zi și noapte cu gândul la întâlnirile cu tine, la întâlnirea ta ca la întâlnirea morții nimicitoare. Aș vrea să fiu distrus de tine ca de o furtună. Ia-mi tot ce am, omoară-mi somnul, năruie-mi visele, răpește-mă chiar lumii. Fie ca, prin această pustiire și adevărată despuiere a mea, să întrupăm frumusețea într-o singură ființă...
Vai, dorința-mi e zadarnică! Unde oare găsesc speranța împreunării adevărate, de nu în Tine, Doamne?
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 14
Eu nu-mi culeg cunoașterea din stele,
Deși pricep ceva Astronomie,
Dar nu vestesc noroc și nici belele,
Nici foamete și boli și sărăcie.
Și nu pot spune soarta cu-amănunte
Să știe toți dacă e vânt sau ploaie
Ori să prezic la regi, ca să-i încânte,
Privind spre cerul cu sclipiri vioaie.
Ci eu cunosc ce ochiul tău vădește,
În timp ce sus în stele văd prea bine
Că frumusețea cu-adevărul crește
Când procreezi, așa cum se cuvine.
Căci altfel, prevestirea este clară,
Frumos și adevăr cu tine o să piară.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta de a fi elev
Este cea mai frumoasă și mai dificilă artă
din lume unică și irepetabilă Toată lumea
o știe pe de rost Însă nimeni nu o cunoaște
Fiecare elev își inventează arta sa luând lu
mea de la capăt În fiecare copil Dumnezeu a
sădit o cale Cu fiecare copil adevărul vine din
nou în lume Condiției umane i se mai dă o șansă
Adevărul Binele și Frumosul vin în fiecare zi la
școală
Numai Libertatea totuși are zece minute pauză
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (8 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vechi tango
Un vechi tango și dansu-ncepe lin
Cu pașii rari și trupurile-aproape
Privirile duioase de sub pleoape
Au frumusețea cerului senin.
Mi-e sufletul de încântare plin
Și-ncearcă din visare să se-adape
Un vechi tango alunecă pe clape
La un pian ce cântă în suspin.
E adevărat sau numai o părere,
Doar clipele frumoase sunt tot rare?
Aleargă-n timp secunde efemere.
În universul cu a lui mișcare
Cu acel tangou cu dulcea-i mângâiere
Plin de tandrețe și de-nfiorare.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Lumini de amurg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre adevăr și frumusețe, adresa este: