Poezii despre demascare
19 poezii despre demascare.

Vanitas
Nu-ți mai pot cânta
Romanțe,
Toate tac
În jurul meu,
Fals se duce
Cursul vieții,
Negăsind
Un cântec nou...
Agent secret
Mi-a fost iubirea,
Dar nu știu când
S-a demascat...
Nu-ți mai pot cânta
Romanțe,
Și, desigur,
Le-am uitat.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Chip în chip
Cine-și poartă mască
Pe alta n-o demască
E legea lor firească
Nascând amor de iască
Chip în chip să lucească
Sticlind visul în mască
Cu pară nelumească
Luciferească-ți
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionat de boală
Când cuprins de disperare
Vezi șomajul cum "te paște",
O speranță se mai naște
Și-alergi spre pensionare
Gheorghe șanse multe are
Numai ochii să "îi caște"
Cineva să nu-l demaște
Că e doar o înscenare
Reușind, dădu de-un hap:
Boala i-a intrat în cap...
Că-i bolnav nu se preface,
Dar nu are variantă
Și abia mai "satisface"
Soțioara și-o amantă.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clasei politice
Mărunți în vorbă și în faptă
uimiți prin talentul cu care
impostura v-o mascați
epigoni ar fi un titlu nobiliar
pestrițe cohorte vă urmează
servitori mânați fie de oarbă idolatrie fie
de teama de a fi striviți
mojicia voastră pervertește
umila prostime
incompentenți inculți notorii astăzi
erați până mai ieri iluștri anonimi
pasul țanțoș însă se preschimbă
spăsiți și palizi ni vă înfățișați când sunteți
demascați.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu ești
o lumină mușcă din albastru,
dansează desculță,
fără nume și glas,
reface pe curba orizontului visele despicate.
un paradis verde se naște printre stele buimace
odată cu primăvara demascată
ce-și strecoară extazul
și dincolo de obloane și perdele.
verdele trăit și-a lăsat sarea
devenind piatră albă lucind printre gânduri.
frunzele neliniștite restituie sonor
respirația cuvintelor verzi.
nu ești printre cuvinte.
la capătul liniștii sparte
mă dor cuvintele, pătate de uitare.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


În birou...
În birou la Scotland Yard,
toate becurile ard.
Ce s-a întâmplat? Sunt crime!
Câte crime? O mulțime!
Oare cine poartă vina?
Asasinul? Asasina?
O fi domnul scamator
Îmbrăcat multicolor?
O fi doamna cu păr frez
care ține-un pechinez?
O fi trompetistul chel
de la barul «Show pe el»?
O fi gingașul contabil
tuturor indispensabil?
Diva cu piciorul fain,
Miss Lolita Frankenstein?
Polițiștii ce să zic!
nu descoperă nimic.
Dar «particularul» Nat,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dracul gol
e tot spre a muri a mă renaște
pe-acest Pământ ce n-are-n veci vertebre
lumini cu viața învelind tenebre
din astăzi mâine coborând în moaște
în alergări de timp spre zări funebre
mi-e-n cuget năzuirea de-a cunoaște
în vis din flori corole să-mi demaște
prin omenești și trecătoare febre
și arbori sunt, ce umbrelor condamne-i,
pe-afară plumbul vine rostogol
de sub sisifica rostire-a toamnei
zadarnic dau de Tine blând ocol,
puținul Tău de vin de-n sânge Doamne-i
mai mult de-i dres în minte-i dracul gol
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Raport de complezență
Minciuna prințe ne demască
Aici se moare în tăcere
Fiecare om devine-o mască
Râzând de propria-i durere
N-ai să duci la cap nici o anchetă
Interesul are mâna lungă
Cu bănuții strânși din câte-o chetă
Pe răboj mai tragem câte-o dungă
Cei mai mari o duc întruna bine
Oricine-ar fi în vârful piramidei
Lăcomia-și trage pentru sine
Partea din strădania omidei
Vei pleca-ntocmind doar un raport
Și trăgând de păr niște concluzii
Businessul rămâne doar un sport
Zarurile - la cheremul muzii
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu premeditare
V-au strâns aleșii asasini și v-au dat foc,
V-au otrăvit cu dioxid, să fie ei
Mai bine oxigenați, hapsânii derbedei
Și, nici răniți nu vă mai lasă trai, deloc.
V-ascund printre spelunci, zise spitale,
Cu pumn în piept bătându-se eroi,
Se lăudând de grija voastră, în timp ce voi
Tot mai mulți, mulți, ne lăsați dor și jale.
Ei stau pe sticle să vă mintă într-una
Că vă iubesc și suferă profund,
Dar nu vor decât sacrificiul vostru sfânt,
Să se arate, că vă vor fi ei... Fortuna.
Mulțimi din voi, ce-ați lăsat testament, vă plâng
Cu adevărat și vă vreau steag, să închine
Un sacrificiu nedorit, da-nspre mai bine
Să fie țării, din dureri ce inimi frâng.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Podul calicilor
E vremea damblagiilor nevrotici,
În scrisul românesc ce zace frânt,
Stridentele falseturi de armonici,
S-au disipat concret și în cuvânt.
Azi paraplegici, orbi, fără chemare,
Devin subit superbe emanări
Și tot lirismul e o rezemare,
De-ncurajări cu propte-n subțiori.
Spontan Podul Calicilor renaște,
Pe un teren minat cu perfidii
Și n-avem mediu critic să demaște,
Diletantismul unor tragedii.
Uman amestecăm compasiunea,
Cu harul și cu arta de-a crea,
Ducând în derizoriu misiunea,
Estetului ce nu poartă livrea.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre demascare, adresa este:
