Poezii despre demascare
20 de poezii despre demascare.
Vanitas
Nu-ți mai pot cânta
Romanțe,
Toate tac
În jurul meu,
Fals se duce
Cursul vieții,
Negăsind
Un cântec nou...
Agent secret
Mi-a fost iubirea,
Dar nu știu când
S-a demascat...
Nu-ți mai pot cânta
Romanțe,
Și, desigur,
Le-am uitat.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chip în chip
Cine-și poartă mască
Pe alta n-o demască
E legea lor firească
Nascând amor de iască
Chip în chip să lucească
Sticlind visul în mască
Cu pară nelumească
Luciferească-ți
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pensionat de boală
Când cuprins de disperare
Vezi șomajul cum "te paște",
O speranță se mai naște
Și-alergi spre pensionare
Gheorghe șanse multe are
Numai ochii să "îi caște"
Cineva să nu-l demaște
Că e doar o înscenare
Reușind, dădu de-un hap:
Boala i-a intrat în cap...
Că-i bolnav nu se preface,
Dar nu are variantă
Și abia mai "satisface"
Soțioara și-o amantă.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clasei politice
Mărunți în vorbă și în faptă
uimiți prin talentul cu care
impostura v-o mascați
epigoni ar fi un titlu nobiliar
pestrițe cohorte vă urmează
servitori mânați fie de oarbă idolatrie fie
de teama de a fi striviți
mojicia voastră pervertește
umila prostime
incompentenți inculți notorii astăzi
erați până mai ieri iluștri anonimi
pasul țanțoș însă se preschimbă
spăsiți și palizi ni vă înfățișați când sunteți
demascați.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ești
o lumină mușcă din albastru,
dansează desculță,
fără nume și glas,
reface pe curba orizontului visele despicate.
un paradis verde se naște printre stele buimace
odată cu primăvara demascată
ce-și strecoară extazul
și dincolo de obloane și perdele.
verdele trăit și-a lăsat sarea
devenind piatră albă lucind printre gânduri.
frunzele neliniștite restituie sonor
respirația cuvintelor verzi.
nu ești printre cuvinte.
la capătul liniștii sparte
mă dor cuvintele, pătate de uitare.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În birou...
În birou la Scotland Yard,
toate becurile ard.
Ce s-a întâmplat? Sunt crime!
Câte crime? O mulțime!
Oare cine poartă vina?
Asasinul? Asasina?
O fi domnul scamator
Îmbrăcat multicolor?
O fi doamna cu păr frez
care ține-un pechinez?
O fi trompetistul chel
de la barul «Show pe el»?
O fi gingașul contabil
tuturor indispensabil?
Diva cu piciorul fain,
Miss Lolita Frankenstein?
Polițiștii ce să zic!
nu descoperă nimic.
Dar «particularul» Nat,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul gol
e tot spre a muri a mă renaște
pe-acest Pământ ce n-are-n veci vertebre
lumini cu viața învelind tenebre
din astăzi mâine coborând în moaște
în alergări de timp spre zări funebre
mi-e-n cuget năzuirea de-a cunoaște
în vis din flori corole să-mi demaște
prin omenești și trecătoare febre
și arbori sunt, ce umbrelor condamne-i,
pe-afară plumbul vine rostogol
de sub sisifica rostire-a toamnei
zadarnic dau de Tine blând ocol,
puținul Tău de vin de-n sânge Doamne-i
mai mult de-i dres în minte-i dracul gol
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preț redus
În detașarea mea, accept și măști...
Am masca mea cu care vă demasc.
În timp ce faceți calcule, eu casc...
Cunosc deznodământu' acestor găști.
Poftiți, intrați, e gratis pentru voi...
Doar timpul îl veți pierde la final.
Insist, lăsați-vă purtați de val,
Ce-ar fi o ghenă fără de gunoi?
Învăț prin voi, nu am mai multe vieți,
Să risc prin mine a nu-nvăța nimic...
Primesc mocirla voastră drept amic,
Ce dacă-o țin dincolo de pereți?
Nu vreau să vă evit, de ce aș vrea?
E lumea voastră, eu sunt cel în plus.
Primindu-vă, obțin un preț redus
Pentru o lume care nu-i și-a mea.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raport de complezență
Minciuna prințe ne demască
Aici se moare în tăcere
Fiecare om devine-o mască
Râzând de propria-i durere
N-ai să duci la cap nici o anchetă
Interesul are mâna lungă
Cu bănuții strânși din câte-o chetă
Pe răboj mai tragem câte-o dungă
Cei mai mari o duc întruna bine
Oricine-ar fi în vârful piramidei
Lăcomia-și trage pentru sine
Partea din strădania omidei
Vei pleca-ntocmind doar un raport
Și trăgând de păr niște concluzii
Businessul rămâne doar un sport
Zarurile - la cheremul muzii
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu privirea fixă...
Cu privirea fixă-n tine
Spune-mi sincer ce-i lumina
Astfel ca, privind în mine,
Să îmi văd cu claritate
Tot defectul meu și vina,
Sesizând că am un frate
Ce-mi înlătură ruina.
O, fixați-mi dar privirea
În ce Este nu-n ce știți;
Definiți-mi ce-i iubirea
Cei ce-n adevăr iubiți
Nu voi care-aveți gândirea
Celor pe cere-i citiți
După cum vă îndeamnă firea.
Spuneți-mi ce e trăirea
Voi ce-n adevăr trăiți
Nu voi care nemurirea
Știți frumos s-o definiți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (4 iunie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre demascare, adresa este: