Poezii despre adevăr și sinceritate, pagina 2
Minciuni sincere
Minciuni sincere
Sincere poezii
Poezii pentru sărmani
Pentru sărmani goi
Goi de adevăr
Azi ne lipim abțibilduri
Cuvinte ale unor crampe sufletești
Adevăr ras
Ras dimineața
Dimineața în poet
Soarele iese din sânge
Se urcă pe cer
Scenografia e perfectă
Doar umanitatea
Defectă
Doar firea asta negăsită
Ne doare oximoron
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacolul poeziei
citesc, iubiți spectatori, o mie de lucruri deocheate
pentru a vă determina să mă ascultați
citesc vorbele de la un capăt
și de la celălalt
și de la mijloc
arătându-le buricul
pun în plasa de păianjen a cerului
ființa mea la vedere
albă, zgomotoasă
și plină de păcate
pentru a vă determina să mă priviți
cânt o mie de cântece fără perdea
pentru a vă trezi interesul hohotit
și iată, ca Solomon,
acum vă spun:
citiți cântarea cântecelor mele adevărate
citiți ochii mei
întotdeauna înlăcrimați,
[...] Citește tot
poezie de Lucian Avramescu din Bună seara, iubito (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă curată
Pământul a iubit întotdeauna,
Alături a chemat pe Dumnezeu!
Tărie ca să-i dea într-una,
Răsplătind cu bunătăți mereu.
Oricând cu inima curată,
Nu obosește niciodată.
Găsește timp pentru sărmani,
Infirmilor daruri și bani,
Gându-i e sincer și curat,
Iubește fapta cu adevărat.
Biserica-i e casa sfântă,
E-un credincios adevărat
Construiește și cuvântă,
Ajută pe credinciosul cel curat.
Lumina credinței este nesfârșită,
Iarăși și iarăși îl ajută!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemă mondenă
Poemă mondenă, cum să ne petrecem viața-întrebare-
Sunt plictisit; sunt arătura de toamnă la țară
Și literatura e viermele ce roade drumul subteran
Prin care o să curgă apa ca să iasă roade la vară.
Fotografie prăfuită pe pian și găsită pe urmă vie
În provincie unde dădeau educație părinții
Pentru păstrarea credinței - a crezut că-i mai bine să vie
În orașul mare cu petreceri pentru rătăcirea conștiinței.
Sufletul meu: femeie la modă merge cu oricine
Fetele nu-s credincioase nici viorile adevărate
Baletiste flori întoarse baletiste răsturnate
Arătați-ne secretul despuiat de frunzele de vată.
Pe scenă tăcere femeia goală, în sală jenă, dar niciun
Gând sincer care să te doară, niciun actor care să moară.
Negrul din lună coboară (delicios) ca vrabia pe vioară
Și dacă vrei iubita mea dacă vrei o să-ți plătesc un capriciu.
poezie celebră de Tristan Tzara din Primele poeme (1971)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aniversare
S-a întâmplat atunci, acolo
Iubita mea, tu să răsari,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să vi,
Ca o rază de lumină și de soare,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să fi,
Scumpul meu luceafăr, veșnic între stele.
De ziua ta, iubita mea, îți dăruiesc,
Fericirea ce-n cuvinte nu pot să-ți spun,
De ziua ta, iubita mea, îți dăruiesc,
Cuvântul bun și cald și sincer
Și te doresc, înger ce-n suflet îmi trăiești.
Și ești parfumul meu de vis
Și adierea caldă ce-n mine port
Și mai presus de tot și toate,
A mea iubirea adevărată.
Să te sărut aș vrea mereu,
Dar știu că eu... și știu că-i greu,
[...] Citește tot
poezie de Dan Coblis din Nuanțe de alb
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delfin
Și dacă-atunci te-aș fi putut privi,
aș fi văzut lucirea vinovată
a ochilor ce mi-au plăcut odată,
dar au uitat de mine într-o zi...
Iar dacă mai citesc tot ce îmi scrii,
e doar un obicei și-o așteptare
a unui adevăr ce, poate, doare,
dar îl prefer, și-ar trebui să știi.
Acum, pe-un țărm îndepărtat, străin,
cu gândurile-n valuri zbuciumate,
zbătându-se în salturi de delfin,
aștept o clipă de sinceritate
ce m-ar elibera de greul chin
al sufletului ce-i doar... jumătate.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delfin
Și dacă-atunci te-aș fi putut privi,
aș fi văzut lucirea vinovată
a ochilor ce mi-au plăcut odată,
dar au uitat de mine într-o zi...
Iar dacă mai citesc tot ce îmi scrii,
e doar un obicei și-o așteptare
a unui adevăr ce, poate, doare,
dar îl prefer, și-ar trebui să știi.
Acum, pe-un țărm îndepărtat, străin,
cu gândurile-n valuri zbuciumate,
zbătându-se în salturi de delfin,
aștept o clipă de sinceritate
ce m-ar elibera de greul chin
al sufletului ce-i doar... jumătate.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu caut răspuns la această misivă
cenușa-n cer a pasăre-a trimite
să îmi îndupleci umbra a-nviere
să uzi a taină clipa cu tăcere
de prin fântâni cu ape-n vis jelite.
aievea că e mai cu mult ce piere
și mai adânc un somn și-s nunți cumplite
de mâine către veșnicii oprite,
ba chiar și astăzi sincer numai ieri e.
așa că umple-mi șoaptele-a-ndurare
și dă-mi eres măcar de zbor uman
țesut cu răni de adevăruri rare.
un giuvaier de fum, zidind tavan
secundei pipă, jar a sângerare
îmi suie drag de tine din alean...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru părinții mei
Mam născut de ziua mea,
Era noapte, frig, ningea...
Însă mie mia fost bine,
Ca fost mama lângă mine.
Nici tata n-a stat departe,
A stat tot timpul lângă noi,
Și zic eu căn acea noapte,
Am fost născut de amândoi.
Au constantat căs tare dulce,
Că nu sunt ca alți copii,
Cam să fac în viață multe,
Și nu doar "năzdrăvănii".
Sincer, părinți ca ai mei,
Nau mai existat vreodată,
Vă spun asta cu temei,
Și jur căi adevărată.
[...] Citește tot
poezie de Paul Constantin (27 august 2006)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Flori de primăvară-n suflet,
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri
Toate ies la adevăr...
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia,
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia;
Ies făpturile la aer
Se animă, se amuză,
Peste-o gingașă petală
Șade lin o buburuză;
Iese lumea în grădini
Că-ncep zilele senine,
Totu-i verde într-un zâmbet
Fluturași și cu albine;
Primăvară, primăvară,
Zurlie ca o paiață,
Sinceră și drăgăstoasă
Tu trezești totul la viață!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre adevăr și sinceritate, adresa este: