Poezii despre agricultură, pagina 2
Vino cu mine la țară
Casă în construcție cu ramuri uscate, ca păianjenii, în schele
Înalță-te în ceruri cu seninătate
Până când norii ți-or sluji de perdele
Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.
Între doi castani împovărați ca oamenii ce ies din spital
Crescu cimitirul ovreiesc - din bolovani;
La marginea orașului, pe deal
Mormintele ca viermii se târăsc.
Docarul galben ne așteaptă în fața gării
În mine se rup trestii cu foșnet de hârtie
Vreau să mă sfârșesc încet de-a lungul țării
Și să-mi ezite sufletul ca dansatorul pe frânghie.
Rătăcesc prin pădure
Cerșetori țigani cu barbă de cenușă
Că ți-e frică dacă-i întâlnești
Când își freacă soarele pleoapa pe poteci.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tristan Tzara (1915)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agricultură
Popușoii, deși au crescut, neprășiți, sunt galbeni,
buruianul pare a-i năpădi.
n-ar fi târziu nici de prășit (dar cine?, când?),
nici de dat cu ierbicid (riscând să pierd fasolele și bostanii).
Ieri am cules și am preparat primele păstăi,
copiilor le-au plăcut.
Ar mai fi păstăi și-n altă parte?
Prima cloșcă a dispărut, ieri am văzut-o ultima oară, intrând la Savasta.
O găină stă cloșcă pe niște ouă stricate de vreo două- trei săptămâni,
n-am văzut-o deloc pe-afară.
Cea neagră stă și ea cloșcă, dar nu tot timpul.
Am vorbit aseară cu mama ta despre cloști, despre ouă.
Dar astăzi telefonul nu mi-a permis nicio convorbire,
și nici n-am mai fost la oraș (e prea cald).
poezie de Marius Irimia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă (Pamfletul omului nou)
Să fiu ceva, înțeleg,
Ce să fiu, e greu s-aleg...
Din atâtea meserii
Cunoscute de copii.
M-aș face și eu zidar,
Dar mă umplu de mortar.
Cismar, mi-ar trece prin cap,
Dar mă murdăresc cu pap.
Fierar, ar fi toate bune,
Dar mă mânjesc cu cărbune.
Croitor, pot să mă fac,
Însă mă înțep în ac.
Tapinar, ar fi mai bine,
Dar cade vreun pom pe mine.
La câmp, ca agricultor,
Ar fi mai atrăgător,
Dar prea este mult noroi
Când e culesul în toi.
Ca brutar șef-cocător,
Prea te coci lângă cuptor,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La infinit se împart doar clipele născute moarte
înainte ca cineva să găsească pătratul ipotenuzei
pe nil trecea un crocodil
fără niciun trilu lilu
cu mult înaintea rețelelor de socializare
când încă mai creștea sub piramide timpul
așa ca o banalitate ocupată cu diverse minuni
aproape inutil
din șapte-n șapte număram duminicile
doar s-or întoarce păsările de foc la cuib
să pună de-un univers sub pene
cum fac uneori dumnezeii înainte de a inventa raiuri
între timp nilul se ocupă de agricultură
iar faraonii joacă la două capete nemurirea
ca într-o căutare absurdă de pokemoni
și nu pot să nu mă întreb
dacă păsările măiastre știu a glăsui
precum privighetorile
sau doar se străduiesc să nu moară
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Începutul Lumii
Materia și mizeria, energia și turnătoria,
Atomii, moleculele, oamenii
Se chinuiesc, planeta opreta luceta,
Intestinele sunt foarte lungi și dureroase,
Fără dezbateri nimic nu e valabil,
organismele, organele care bat și dezbat,
cimpanzeul este destituit,
uneltele de piară scumpă, diamantele
dragi falselor iubiri, homo sapiens nu este sapiens,
cuvântul ca și gndul, doi frați pătați,
este destituit Neanderthal, pleacă la University,
toată lumea la muncă agricolă,
noi vrem producție, nu inducție,
religiile politehniste, Sargon-rege de carton,
monedele și bipedele, unii merg în genunchi,
budismul, haikuul și Mikluho Maklai,
Romanii ucid, apoi devin creștini,
Islamul și viitorul sfârșit,
Civilizația doarme în pantaloni,
Ea face în pantaloni,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuna
Vântul își manifestă prin valuri fantezia
și nebunia
ca o răzbunare
pentru cei ce n-au eliberat ca punct de reper
cenușa eroilor în mare.
Valurile înălțându-se mai presus de zenit:
Onorul mării în fața litoralului însorit,
angrenează o hoardă de aluviuni
nu ca într-un marș obișnuit
ci într-un concurs haotic de încălecări:
Care pe câți poate încăleca odată
sau care de câți pot fi încălecați în același timp
Iată:
Fiare vechi, fiare noi încălecând,
astfel demodându-le;
Pietre de râu, pietre prețioase încălecând,
astfel devalorizându-le;
Pământ sterp, pământ fertil acoperind,
Astfel agricultura provocând-o
Învăluind în acest fel sanctuarele
[...] Citește tot
poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Am fost nedumerit de ce în țară
E lumea cam de toate sictirită,
De prețuri, de corupție, de mită...
Guvernul, c-ar vopsi o altă cioară,
Pân' ce-am ajuns acasă, personal,
După treizeci de ani peste Pacific,
Să aflu-n prima zi și să edific
Dilema,-n modul cel mai rațional ;
De cum am coborât din avion,
M-a luat un bagajist de geamantan
Și pân' s-ajung la viză, un roman
Mi-a înșirat să fiu cu toate-n ton:
De șpagă, de corupție, de pile,
De gropi ce nu au loc nici pe trotuar...
Iar să fi fost măcar parlamentar,
Cu el toate mergeau ca pe șenile,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinului meu
Cânt pentru vinul meu
din timpuri de pace,
când funcțonarii și perceptorii nu-mi bat în ușă.
Conducătorul este luminat și onest,
miniștrii lui modești și de încredere.
Respectând legea, proprietatea și regulile curtoaziei,
oamenii n-au motive să se perinde prin tribunale.
După trei ani agricoli buni și nouă ani de strâns provizii,
hambarele sunt pline ochi de grâne,
iar bătrânii nu mai trebuie să muncească.
Spicele grele, aplecate sub greutate, așteaptă culegătorii.
Pe drumuri armăsarii se întorc seara acasă,
bălegarul lor îngrașă ogoarele.
Nobilii, de la cel mai înalt rang până la cel mai mic,
iubesc oamenii obișnuiți,
răsplătind pe fiecare după meritele lui,
educându-i, așa cum educă părinții copiii.
Cei care desfid legea și-aleg drumurile fărădelegii
[...] Citește tot
poezie de Cao Cao, 155-220, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taxă pentru "nemâncate"
Trăim fericiți
În țara impozitelor.
Un copil a câștigat
Nenumărate concursuri internaționale.
Tricolorul s-a înălțat
În fața tuturor
Sub laurii bucuriei generale.
Numai el, câștigătorul
Are ochii pierduți în zare:
"Mama mea, România
Are nevoie de impozitul
Ca venit pe medaliile mele,
Picătură din
Alocația
De-o gură de lapte pe zi
Și atât!"
Un mahmur
Are nevoie de sprijin.
Își lovește capul de un stâlp
[...] Citește tot
pamflet de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar nimeni nu pierde întotdeauna
nimeni nu pierde întotdeauna
am avut un unchi numit
Sol păgubos din naștere
despre care toți spuneau că era bun doar pentru a juca în vodeviluri
poate pentru că Unchiul meu Sol putea cânta perfect melodia
lui McCann "Un scafandru într-o noapte de Crăciun neagră ca Iadul"
lucru care putea fi sau nu relevant pentru faptul că Unchiul meu
Sol se complăcea în poate cea mai inexcuzabilă aventură posibilă
aceea de a-și permite să folosească
fraze pompoase și cuvinte prețioase
când se referea la muncile agricole
fraze și vorbe cel mai adesea
inutile
ferma Unchiului meu Sol
n-a mers pentru că găinile
mâncau legumele astfel că
Unchiul meu Sol a deschis
[...] Citește tot
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre agricultură, adresa este: