Poezii despre alcoolism și suflet, pagina 2
Suflet & butoaie
Când viitorul se rostogolește-n butoaie,
Iar lumea gâlgâie a gaz și petrol,
Omul devine doar ceva pe o foaie,
Cu gușa activă, și cu sufletul gol.
Omul - sărman instrument, ornament,
Întins ca o gumă și împânzit de nevoi,
Învață să fie mereu repetent,
Cu o viață de-a dura în butoi.
Când sufletu-i se va rostogoli din vise,
Și va cădea de acolo ca omul beat în șanț,
Va sta buimac, cu lumânări aprinse,
Privind cum îi sclipește capătul de lanț!
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu capul în nori
M-am însetat cu amintiri
Din cupe pline cu nimic,
Le-am tot golit, doar din priviri,
De tot ce aș mai vrea un pic.
Acum parcă sunt beat... deloc,
Trezit de ce-aș putea să fiu,
Mă simt cum ard... dar fără foc
Într-un apus de ploi, târziu.
Privesc cum nori din ceruri cad,
Sunt mult prea grei de tot ce-i gri,
Iar eu, un suflet de nomad,
Nu pot de ei, a mă feri.
Devin fără să vreau, subit,
Un amețit cu capu-n nori
Și deși singuri au venit,
Eu cred că zbor... și am fiori.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grozavele rădăcini
se ridică ușor din inima mea
cuprinsă de pulsațiile iubirii
ajunge un trunchi gros
cu o creangă și-un fruct
este dragostea care dă roade
se înalță spre cer iubirea
rădăcinile prind tot sufletul
se hrănesc din mintea mea
beată de fericire și extaz
aleargă iubirea prin vene
accelerează când ajunge
la inima ținută în rădăcini
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit
Iubirii noastre i-ai pus gard
Tu, cea cu chip ca de păpușă...
În timp ce-n flacără eu ard
La tine-n suflet e cenușă.
Din tot ce simt eu pentru tine
Nimic, nimic nu te-a mișcat
Mai mult mi-e rău decât mi-e bine
Și de tristețe mă simt beat.
Ai fost un vis frumos, pesemne
Un vis ce eu l-am întețit...
De cicatrici și rele semne
Mi-e sufletul prea mult ciuntit.
Cântarul dragostei spre tine
Arar prea rar s-a înclinat,
Ce-ai însemnat tu pentru mine
Cam niciodată n-a contat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Către
Mi-aduc aminte sfânta clipă:
Nainte-mi tu te-ai arătat,
Vedenie ce piere-n pripă,
Al frumuseții duh curat.
Oriunde, trudnic, pus-am pasul
În al vieții vălmășag,
Eu auzeam sunându-ți glasul,
Vedeam în vis chipul tău drag.
Trecut-au anii. În furtună
S-a risipit visul senin,
Uitat-am glasul tău cum sună,
Uitat-am chipul tău divin.
În trist surghiun, în grea uitare,
Priveam la zilele-mi ce mor,
Lipsit de crezuri, de-ncântare,
De viață, lacrimi și amor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Monica Mirea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Curge întunericul
curge întunericul peste țară
în astă tristă noapte
ploaia plânge în geam
stau la o masă și beau
stau de vorbă cu mine și mor
cu visul, cu dorul
nu sunt beat, sunt treaz
sunt beat de tristețe
privind la cetele bete
demult veneau cu bâte
în sinergia pașilor uitați
acum vin cu petarde urâte
să dea foc în piață
unui pur ideal
sunt suflet agonic și trist
curg fără urmă pe drumul din urmă
sângerez în ploaie, sânge curge șiroaie
în ploaie, noroaie
ei pleacă mai departe
murdari de sângele meu
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine beat
Omul care-i supărat
Umblă întruna numai beat
Băutura-i alinare
Că-l scufundă în uitare.
Unii poate îl condamnă,
Alții nu îl bagă-n seamă,
Dar lumea habar nu are
Ce îl roade, ce îl doare,
Ce în suflet îl apăsă,
Ce în pace nu îl lasă...
Dar mai bine-i să fii beat
Decât prost sau îngâmfat,
Că așa cum știm din veac
Îngâmfarea n-are leac,
Iar din cea mai grea beție
Te trezești; dar din prostie?
poezie de Octavian Cocoș (15 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pendulez în spațiu de fericire beat
Mi-am luat mâna stângă în mâna dreaptă
Să-mi port sufletul turnat într-o ladă.
Mă-nțeapă soarele lateral, curcubeul în spate,
Florile din sân cu lacrimi sunt udate.
În anatomia sângelui meu sunt pagini alese
Cu versuri de pe buzele tale sățios culese.
Le sărut la rându-mi cu buzele mele
Și lada se umple cu îngeri și stele.
Merg mai departe de mânerul umbrei legat
Și pendulez în spațiu de fericire beat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavalerul sărman
Fost-a un voinic cu fală,
Zis: sărmanul cavaler,
Suflet drept și față pală,
Un vitez în za de fier.
Și-i fu dat'o soartă amară,
Căci se spune că-ntr-o zi,
O vedenie fugară,
A lui inimă îndrăgi.
Și de atunci ca-ntr-o scânteie,
Doru-l arse în văpăi,
De atunci nici o femeie
Nu privi în ochii săi.
Își lega mătănii sfinte
Peste gulerul de-altaz,
Nu-și sălta ca înainte
Viziera de pe-obraz...
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Bâlci de toamnă
E toamnă afară și în suflet
Gândurile ca frunzele veștejite
Se așează-n în culori pe șevalet
Cu într-un tablou cu margini risipite.
Viața plânge în acorduri cu frânturi de vise
Ca într-o simfonie cu iz melancolic
Având refrene de mult compromise
Îmi schelălăie prin suflet ca un alcoolic.
Doi câini aleargă singuri pe stradă
De parcă ar avea treburi multe.
Iar două pisici miaună pițigăiat
Ca să de-a impresia că sunt culte.
Porcul guiță prin curte că a fost și el primar
Iar boul a ajuns acum președinte,
Deși în urmă a rămas doar bălegar
Zâmbind, pretinde că așa a fost și înainte.
[...] Citește tot
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre alcoolism și suflet, adresa este: