alcoolism şi suflet

Agresorului meu

Un beţiv, lipsit de minte
şi c-un suflet de ateu,
m-a bătut, fără motiv:
muşchii fiind creierul său!

Şi se laudă beţivul
că e plin de bani şi pile,
el crezând c-aceste lucruri
sunt valori ce-i dau "sclipire".

Se mai bate-n piept, cu pumnii
şi e mândru ca un diavol,
c-a putut să-mi spargă capul:
criminalul şi bastardul!

Dar nu ştie că pedeapsa
va cădea pe capul său
şi atunci va înţelege:
Că Există Dumnezeu.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan (7 septembrie 2018), traducere de Ioan Ioncy
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţire

În seri de vară-albastre voi merge pe cărări,
Cu tălpile pişcate de ierburi şi de spice;
Le voi simţi răcoarea, din glezne până-n nări,
Şi-mi voi lăsa-n vânt părul, spre cer să mi-l ridice.

O vorbă nu voi scoate, nu voi gândi nimic,
Dar îmi va creşte-n suflet iubirea nesfârşită;
Voi pribegi-n Natură, ca un ţigan calic,
Şi beat de fericire, ca lângă o iubită.

poezie celebră de Arthur Rimbaud din Poezii (martie 1870), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mersul la cârciumă

În aceste zile, rătăcind permanent pe valurile vinului,
Nu reuşesc să-mi uşurez sufletul de niciun necaz,
Dar văzând cum toţi oamenii se poartă ca nişte beţivani,
Cum aş putea rămâne eu de unul singur treaz?

poezie de Wang Chi, sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chase Henry

Am fost la viaţa mea beţivul oraşului;
Când am murit, preotul a refuzat să mă înmormânteze
În pământ sfinţit;
Chestia asta mi-a purtat noroc
Pentru că protestanţii au cumpărat lotul unde zăceam
Şi mi-au îngropat rămăşiţele aici, în cimitirul cel nou,
Aproape de cripta bancherului Nichols
Şi de a soţiei lui, Priscilla.
Luaţi aminte, suflete prudente şi pioase ale crucii,
La curenţii vieţii
Care onorează morţi care au trăit în ruşine.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul

Ca un alcoolic notoriu,
Ca o pasăre surdă,
Ca un suflet pierdut
Vine...

In ceaţa deasă,
Prin mucegai de zăpadă...
Plin de urmele vremii
In necunoscutul orfan,
Urmat de vagoane şubrede
Din fier armat.

Şuieră si acum
De parcă-şi ceartă morţii,
Camarazi pierduţi printr-e vagoane
Care jaca,, barba-oarba" cu frigul.

Vine...
Si tot mai trist,
Ne alarmează că moartea

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Popescu
Adăugat de Nicu popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paranoic

Nu crezi, paranoic zâmbet suprimat,
Că atunci când vine criza, chiar şi sufletul e beat?
Ce să ştii, copil diform, despre tot ce e uman...?
Abdicând priveşti iubirea pâlpâind într-un cadran,
Artificial te uiţi la lume, nu dispare chiar de speri,
Sclerozat rămâi de-acum de "nu te vreau"-ul meu de ieri...

poezie de Dana Carastoian
Adăugat de Dana Carastoian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papillons

Vezi, uneori tristeţea acestor clipe şterse
Nu-i stih s-o poată-ncinge, nici trup s-o poată lua,
Din manuscrisul nopţii stă toată să se verse
Precum din vine toamna s-ar rupe şi s-ar da...

Tu eşti tristeţea mare, eşti dragostea mea pură,
Singurătate care luminii mele-i fu,
Prin lanurile vieţii amiezile se fură
Şi eu sunt beat de tine, sunt orb de-atâta tu...

La poarta ta e vinul mai limpede ca marea,
Când sufletul mă caută, la ce mă mai găsesc...?
Mi-e drag în tine trupul cum dragă mi-e şi floarea
Acestor mâini deşarte în care mă privesc...

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul cu Dumnezeu

Cum aş putea, femeie, să îlocuiesc dorinţa cu resemnarea,
când în vis Dumnezeu e beat la masa noastră
şi fredonează: "eu sunt nebunul de care trebuie
să vă feriţi când lumina lunii vă dezveleşte
sufletele murdare", apoi adoarme, iar eu mă trezesc
cu aceeaşi groază cu care aţipisem?

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solistul beat

pustietatea vremii
te face sa pleci
dar tu te intorci
mereu, la nesfarsit

in lantul pacatelor
esti veriga care sustine lantul,
te arunci in joc
si ramai fara suflet

o pierdere de emotie,
in care viata ta
e traita de altii,
cantata de un solist beat.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sfâşiind ideile
treci pragul încăperii
stăpânite de aerul mucegăit
de visurile tablourilor
înrămate cândva.
Mâinile dibace
ale tatălui necunoscut
ţi-au lăsat moştenire
scândurile din pivniţă.
Lângă butoiul cu cep răsucit,
de-atâtea dorinţe bete,
încurajezi un suflet
să treacă
peste adolescenţă.

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!