câini şi suflet

Răstălmăcire

Ochii mei văd focul adâncului,
Purificarea se face prin jertfă,
Credinţa rămâne cuiul
Înşurubat în crucea luminii.

Privesc mântuirea
Prin câinele răstălmăcind
Neîncrederea.

La un semn
Trupul se desprinde,
Sufletul se înălţă
În vitrina Domnului.

Şi câinele latră,
Şi latră, şi latră...!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era târziu şi ploaia nu se oprea

Îmi doresc o felie de salam
şi-un câine,
nu-mi oferiţi posturi în guvern,
liniştea garsonierei nu trebuie dezlipită
de pe retina sufletului,
vreau să aud vecinii cum ţipă,
apa să fie mereu rece,
îmi doresc şi-un colţ de pâine,
şi-o pisică.

Mobila trebuie să fie plină de găuri,
covorul brodat cu scrum,
nu trebuie să se simtă vreo clipă bucuria nepăsării,
liftul nu trebuie să meargă,
cele 10 etaje trebuie iubite împreună cu seismele,
nu am nevoie de căderi nervoase,
oraşul devine o jucărie de câlţi,
câinele mă latră să-i dau felia de salam,
pisica mă zgârie pentru colţul de pâine,
ce minunată e această vacanţă

[...] Citeşte tot

poezie de George Cătălin Cudalbu (11 mai 2020)
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţeluşii

Cum bine tot se ştie că orice acuplare
La câini e de durată, cu parteneri mai mulţi,
Nu e surpriza mare că cinci masculi inculţi,
Chiar gemeni de produc, au toţi din exemplare.

Aşa sunt azi victima de-un rezultat probat
Că m-am îmbogăţit cu cinci micuţi căţei
Şi albi şi gri, negruţi, pătaţi, toţi derbedei
La fel, chiar de-s doar fete şi unul doar bărbat.

Sunt toţi o molfăială de ţâţe, chiar lătrând,
De o căţea străină vagabondând pe câmp,
Ce-am acceptat-o-n curte cu mintea mea de tâmp,
S-o-ntrem pe ea, pe ei, cu lapte... cumpărând.

Sunt trei, mult alb cu pete, un altul roşcat negru
Iar cea mai dolofană e-o căţeluşă gri
Dar şi cu alb pe burtă şi pete negre vii...
O bulă păr de pluş, rotundă pe de-a-ntregu.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

noapte cu lună
raze de gheaţă
aruncă-n pridvor
câinele urlă
şi liniştea străpunge
sfâşietor
fantasme şi umbre
zânele nopţii
îşi joacă dansul domol
de singurătate şi neputinţă
mi-e sufletul gol

poezie din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targoviste, 2011
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

un chip sfios
zâmbeşte în soare
da, e zi de sărbătoare
doi ochişori miraţi privesc iscoditori
un câine latră peste drum
nu-i câine rău
e doar un căţeluş de pluş
e ziua ta
azi soarele va sta
o clipă în palma ta
să iţi spună lin
ţie, dulce chip senin
o şoaptă, un cuvânt
o rază caldă să trimită pe pământ
sau poate un surâs pentru un suflet
pur si sfânt
e ziua ta,
Maria

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire de sine

Am ofilit toţi trandafirii din sine-mi
Şi m-am luptat cu ei turbând
Precum un câine de pe stradă
Fără suflet, fără pradă!

poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai grijă pe cine-ajuţi,
Cei mai mulţi sunt prefăcuţi..

Ai grijă pe cine-ajuţi...
Cui dai "pâine" să trăiască,
Cei mai mulţi sunt prefăcuţi,
Şi vor mâna să-ţi mânjească.

Fără să regrete - pic!
Ei ţi-o muşcă, fără cuget,
Şi te vând pentru nimic...
Nişte şerpi ţinuţi la suflet!

Sub masca de om plăpând,
Om ce are doar... puţinul,
Zace şarpele flămând,
Gata s-arunce veninul.

De nevoi, după ce scapă,
Te uită, te numesc câine,

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele sufletului

Sufletul meu e câine credincios
L-am dezlegat adeseori din lanţ,
Adeseori din cuşca lui l-am scos
Şi l-am târât până la şanţ,
Până la şanţul întăririi mele,
Ca să-l înnec în zmârcul dintre stele.

Desprins cu lanţul şi lungimea lui,
Se-ntoarce repede la cuşcă
Şi mârâie la biciul dintr-un cui
Care scoboară pe-nserat şi-l muşcă
Şi i se plimbă ca un foc pe piele
Rănile lui sunt şi-ale mele.

Câine mişel, tu mârâi numai biciul
Şi urmele şi pragul mi le lingi!
Căci te târăşti ca să-ţi păstrezi şoriciul
Şi dând din coadă voia mi-o învingi.
Pe toată viaţa înnădit cu tine,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sufletul un câine pe şosea

Mi-e sufletul un câine de pripas,
În plină iarnă, pe-o autostradă,
Cei care se grăbesc n-au timp să-l vadă,
Dar eu, inconştientul, cui îl las?

Din când în când, îi este dat să cadă,
Şi el, rănit de roată sau de pas,
În câte-o tufă sângeră, retras,
Şi, uneori, solemn, într-o baladă.

Mi-e sufletul desprins de mine însumi,
Mă uit la el, se uită-n ochii mei,
El câine rău, eu cap numai idei,
Şi ne uneşte câteodată plânsu-mi.

Mi-e sufletul un câine şchiop ce vine,
Pe o şosea, prin vifor, către tine.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intro

Câinii se ling pe funii. Un cor aduce o halcă
de tine iubito...
tot mai departe de buzele mele.
Stau peştii pe scaune din solzi la pescuit.
Bătrânii îşi numără mormintele în arătură
La perete sufletul meu stă chinuit
şi aşteaptă să-i strige cineva din gură...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!