Poezii despre ciocolată și viață, pagina 2
în seara asta
te iubesc cu disperarea
tânărului îndrăgostit pentru
prima dată-n viață
o să-ți aduc flori roșu shiraz
ciocolată neagră și-ți voi scrie versuri
ne vom săruta sub tei
cel puțin așa îmi închipui
și tu o să-mi spui cu glas pierdut:
divorțez pentru tine dacă bei
tequila cu suc de cactus
pe iahtul insuportabil de luxos
o să-mi vând turnul din dubai
și o să mergem la o ghicitoare -
vrăjitoare nu prea rea
să ne spună dacă suntem
pe aceeași undă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu suntem liberi decât pentru un țipăt
apoi începem sclavia interesului
prin egocentrism și dorința de a avea
de fiecare dată mai mult
de fiecare dată altceva
și aproape niciodată doar ceva necesar
ca într-o reclamă la ciocolată
poate doar suferința din care se naște arta
ar putea aduce un strop de libertate
cât o ardere de meteor
preț de un zâmbet
dar
cu certitudinea dată de atracția universală
doar libertatea de țipa după o viață intrauterină
e unica libertate înaintea sclaviei maxima
numită viață
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu avem decât libertatea primului țipăt
apoi începem sclavia interesului
prin egocentrism și dorința de a avea
de fiecare dată mai mult
de fiecare dată altceva
și aproape niciodată doar ceva necesar
ca într-o reclamă la ciocolată
poate doar suferința din care se naște arta
ar putea aduce un strop de libertate
cât o ardere de meteor
preț de un zâmbet
dar
cu certitudinea dată de atracția universală
doar libertatea de a țipa după o viață intrauterină
e unica libertate înaintea sclaviei maxima
numită viață
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri limpezite la izvor
primesc de la lumină doza de bucurie
plutesc pe cântec, pe aripi de dor
mai pun o speranță pe salba aurie
gânduri pângărite limpezesc la izvor.
savurez o ciocolată cu lapte și alune
să îndulcesc secundele răzlețe
nimic nu mă împiedică să am zile bune
trăiesc romantismul cu naturalețe.
mă agăț de rază cu sclipiri de safir
vreau să atrag cerul în sufletul meu
parfumul dulce de la trandafir
risipește în valuri tot aerul greu.
poezia inimii pe un rond o răsfir
sursă creatoare să mă simt mereu.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteaptă-mă
și-n seara asta la geamul
pe jumătate deschis
dar înde
ajuns de deschis
încât să simți par
fumul florilor pe care le a
duc în fiecare seară la patul tău
să nu stai cu ochii triști
sau
visătoare la crizanteme
le scot din viața lor și le a
duc la tine să te scot din vis
să mă aștepți cu fruntea-n mâini
cu ochii-n stele
cu luna în podul palmei
așteaptă-mă în fața televizorului
la un film romantic
o să vin cu ciocolată
o să aduc lichior de cireșe amare
așteaptă-mă (!?) n-ai ce pierde
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea era frumoasă
lui nichita stănescu și lui florin iaru
ea era înnebunitor de frumoasă și se arăta doar când voia
o dată într-un an, o dată într-o viață
după ce cuvintele ultimului poet care a scris despre ea ajunseseră
pe fundul oceanului
și ceilalți credeau deja că este numai o legendă, precum atlantida
sau el dorado
toate ale ei pantofii, rochia neagră, părul alungindu-se la infinit
linia ghicită a coapsei, unghiile siclam, fructele de mare mâncate delicat
cafeaua băută doar pe jumătate, dezordinea lăsată în dormitor
ogarul care aleargă fără să latre vreodată
privirile care o urmăresc fără șanse
limuzinele cu jenți frecate până la strălucire
păsările migratoare, fierul de călcat și tâmplăria de secunde
toate există doar în visul nostru
cel de noapte cu noapte
pentru că numai visul nu este distrus de ceasuri, de trecere și de întâmplare
visul revine la nesfârșit
coșmar uneori, alteori fabrică de ciocolată, visul.
[...] Citește tot
poezie de Bogdan O. Popescu din Aerobiciclete (2010)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciocolată amăruie cu fistic
Când Dumnezeu a împărțit durerea,
Mi-a dat pachet o porție din ea,
Să înțeleg eu, astfel, că trăirea
Aduce și bucăți din ce n-ai vrea
L-am desfăcut în timp, o ciocolată,
Mușcând fărâmi, mărunte, doar un pic
Era amară, însă minunată,
Mă mulțumea... mai bine ca nimic
Cu timpul am gustat-o cam pe toată,
Mi-a mai rămas ceva, sper că nu mult,
Deja accept, nu spune: niciodată!
Când viața e de fapt doar un tumult
Amarul ei a devenit mai dulce,
Îl savurez tăcut, mai pun fistic,
Mai pun sărutul care îmi aduce
Un gust mai bun, mai dulce, artistic
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caietul de desen al mamei
Când eram mică, mama purta legate de mână pensule
câte una la fiecare deget, subțiri și mai întotdeauna murdare de culori,
și nici nu vă închipuiți ce frumoase culori...
Mama picta. Deschidea palma
și din palma ei izbucneau zboruri de fluturi. Mama
își apropia mâna făcută căuș de chipul meu, când îmi venea să strănut.
Strănută în palmă, mă îndemna zâmbind.
Strănutam albastrul pe cer, galbenul în lanurile de floarea-soarelui,
câteodată strănutam ploaia și mă ascundeam râzând și cu pletele ude,
și mama îmi cânta despre fericirea care trăiește într-o căsuță cu trei pitici,
mama picta
pe căsuță un horn,
pe masa piticilor o bucată mare de ciocolată,
pe sufletul meu, liniște, liniște...
Mama picta. Tata ridica ziduri.
Cărămidă peste cărămidă, grindă peste grindă, altă grindă, alte cărămizi...
Eu mă țineam de zid să învăț mersul în două picioare,
mama, la câțiva pași înainte, îmi desena drumul pe lespede,
[...] Citește tot
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Bucurați-vă, oameni!
Bucurați-vă, oameni!
Că sirena războiului
Încă nu geme,
A disperării chemare,
La lupta cea de pe urmă,
La a păcii și a bucuriei plecare.
Bucurați-vă, oameni!
Când noaptea, pe cer mai răsar,
Luna și stelele,
Soarele, ce mângâie totul,
Viața și florile.
Bucurați-vă, oameni, când încă,
Bunicii, mai pot fluiera,
Mergând, prin poieni, pe cărări,
Povestind, de-amintirile vieții,
Purtate în încovoiata spinare.
Bucurați-vă, oameni,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (16 februarie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenadă pentru Moș Crăciun
mă cuprinde iar magia sărbătorilor de iarnă
iar aștept colindătorii să-mi aducă bucurie
o ninsoare peste case lin să se aștearnă
brazii să se înveșmânte cu a vremii feerie.
târgurile de Crăciun s-au înmulțit în țară
delicioasa ciocolată casele de turtă dulce
fac farmecul vieții în inimi să răsară
copii fascinați nu vor să se mai culce.
nerăbdători așteaptă să vină Moș Crăciun
cu sania cu reni cu daruri și surprize
să împartă și lumină din obicei străbun
să linistească lumea s-o scoată din crize.
fiecare om devine mai împlinit mai bun
sub ninsori de basm din ample reprize.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ciocolată și viață, adresa este: