Poezii despre cireșe și vișine, pagina 2
Vine toamna...
Vine Toamna, vine Toamna, vine cu gutui și struguri,
Toamna asta este Doamna ce-mi atârnă-n vârstă muguri.
O-așteptam din Primăvară când toți pomii înfloreau
și, nerăbdători, în Vară, nucii ciucuri își puneau,
corcodușii, prunii, merii se împodobeau de zor,
zarzării, caișii, perii țineau trena roadei lor.
S-au copt vișinii, cireșii, fructe dorite de-un an,
coacăzele și măceșii numai de pus la borcan.
Toamna știe că-i dorită pentru recolta bogată
și că viața pătimită pentru muncă-și vrea răsplată.
Înc-un an Toamna îmi pune în jerba vârstei, bogată,
și păzesc ca pe-o minune ursita ce mi-a fost dată.
P. S.: Stârpind inaniția din astă lume nebună
Păstrează tradiția după datina străbună!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După fructe se cunoaște pomul (Iisus): fiecare specie face fructe și semințe după felul ei
În stejari nu cresc măsline,
Nici în roșcovi mandarine;
Nu fac brazii portocale
Și nici carpenii curmale.
În salcâmi nu cresc cireșe,
Nici în plopi nu cresc măceșe;
Nu fac paltinii banane,
Nici mestecenii castane.
Nu fac gârnițele prune,
Iar din tei n-aduni alune;
În goruni nu cresc căpșuni
Și nici piersici în aluni.
Nu fac vițele smochine
Și nici duzii clementine;
Nu cresc rodii în anini,
Nici lămâile-n măslini.
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înapoi (Ziua mondială a Poeziei)
Înapoi în casă lângă sobă,
Ne-a cuprins astenia devreme,
Iarna s-a-ntors cu geruri și ploi.
La ghete, palton, umbrelă... 'napoi.
Vișinii, meri, prunii și cireșii
Au avortat petalele dintâi
Ivite-n primăvara infamă,
Virgină, nedorită de noi
În vremea prezentă; azi înapoi.
Bucuria strângerii de fructe
Ne-a risipit-o ploaia de gheață;
Am suferit noi multe bătute
În anii înșiruiți de-o viață.
Rămași trști și necăjiți bărbații
Au pus cheile de la beci în cui
Și pețesc cârciumile turbații
Pentru licori fine și amărui.
[...] Citește tot
poezie de Ion Pârâianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crochiuri la sărbători pascale
Isus a înviat acum din morți
dar reânvie, splendid și natura,
cireși și vișini albi la porți
de iarbă verde-i plină bătătura.
Chiar gânduri verzi înmuguresc,
pașii mă duc către păduri virgine,
adun puteri să-ți spun că te iubesc
și că. iar, sunt îndrăgostit de tine.
Trăim alături un nou vis
după evadări din pandemie,
prin ani, un nou volum am scris
fără să fac, la bani, economie.
Cu sânii dezveliți, azi, primăvara
revine cu multe abundente ploi,
cresc flori de vis prin toată țara
și-au revenit și berzele la noi.
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunica
Gârbovită de povara
Anilor ce te apasă
Traversezi cu greu cămara
Și trudită ieși din casă.
Cu mișcări grăbite, scurte
Îți freci ochii la lumină
Apoi o pornești prin curte
Cu pași mici, către grădină.
Toate florile te-așteaptă
Să te plimbi pe lângă ele,
Iriși cu tulpina dreaptă,
Gura-leului, pansele...
Lângă poartă, teiul mare
Umbra-și lasă peste tine
Și a lui sfântă răcoare
Se revarsă-n valuri line.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (19 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sunt lalea!
Laleaua voastră albă, roșie, galbenă
mov, roz...
Înfloresc în aprilie
și stau cu voi până când
se deschide liliacul, salcia,
caisul, cireșul, vișinul, mărul!
Stau cu voi,
până cînd voi îl răstigniți pe Isus
și încă un pic, până înviază!
Pe urmă mor și trebuie să așteptați
o sută de zile, ca să mă vedeți din nou!
Sunt drăgălașă, zglobie, sensibilă!
Vă iubesc!
Eu sunt urzică!
Răsar la prima înviorare
a razelor de Soare
și aștept să mă culegeți
ca să vă tonifiați sângele,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De ziua Ei
Natura pentru ea a inventat cerceii
Cu primăvara în cozi de vișin, de cireș
Și florile la fel, să-i facă fără greș
Miresme ce-i adulmeci; misterele femeii!
Și trupu-i de chitară și sol, volupta, cheia,
Își așează lied pe strune ciupindu-și coarde fine
Să încânte-n unde lungi coralele divine
Trecând sunet sublim peste Univers; femeia!
E amanta nesfârșită, pășit în zbor pe alee,
Degete fine în păr cu mângâieri de griji.
E caldul pat ce așteaptă să vindece din schiji
Iertând o părăsire. Tot ea-i un nimb, femeie!
Deliciul nici n-ar fi de n-ar fi ea scânteia
Să aprindă sori din zâmbet, să nască dor ideii
De-a atinge fremătând, rug, buzele femeii!
Cu ea-n nopți de voiaj și-n zi visând femeia!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dau un suflet, pe orice...
Fac strigare-n piața mare, îmi vând sufletul pe-o dudă!
Să nu râdeți, că-n agudă mi-e copilăria nudă.
Dude albe, dude roșii, dude mov și violete
Cu dulceață și savoare, cu alură de vedete.
Și de nu găsesc agude, poa' să fie și-o caisă,
Sau un măr din raiul Evei, mușcătură interzisă,
Sau o pară pergamută, zemuind a vară-albastră,
O cireașă timpurie, vișini din grădina noastră.
Ies pe stradă ca geamgii, strig în stânga și în dreapta,
Nu-mi blamați nici îndrăznela, să nu-mi judecați nici fapta!
Că mi-e sufletul povară, piatră grea de gât legată
Și îl dau pe orice marfă, cât ar fi de perimată.
Și de nu găsesc nimica, pe niciunde,-l dau degeaba,
O să-l las în târg la pepeni, să umple cu ploi taraba.
Să mă lase, să se ducă unde-o vrea, să-l ducă vântul!
De-l mai țin, tare mi-e teamă că îmi va săpa mormântul.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Excepția de la regulă
a fost o vreme
când cutreieram străzile
pur și simplu mergeam...
pur și simplu existam ca și cum
asta aveam să facem întotdeauna...
burta trotuarelor se juca înghițind urme
dâra șotroanelor incrustate în adn
bunăoară șorțulețul meu galben-cu-gărgărițe
bunăoară borcanul tău verde cu compot
! un spiriduș scotea dintre degete puful viu!
cireșii erau aceiași dintotdeauna
fântânile adăposteau ape
lângă îngrămădire de petunii
! o mireasmă aparte desprăfuia drumuri
ERA o după-amiază nesfârșită de vară
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țuica românească
Spună cin' ce-o vrea să spună,
Țuica este doar de prună.
Din gutui, caise, mere,
Tescovină, piersici, pere,
Vișine, căpșuni, scorușe,
Portocale, corcodușe,
Dude, mure sau cireșe,
Coarne, zmeură, măceșe,
Coacăze sau mandarine,
Afine sau clementine,
Faci rachiu sau pălincuță,
Însă nicidecum țuicuță.
De Pitești sau Livezeni,
De Văratic sau Văleni,
Țuica noastră românească,
Cine-o face să trăiască!
poezie de George Budoi din Dicționarul Băuturilor, Beției și Bețivilor: aforisme, epigrame, pamflete și satire (15 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cireșe și vișine, adresa este: