cireşe

Ploaia

Plouă
şi eu îmi alerg
mâna printre frunzele
cireşului până când
îmi înfloresc degetele.

poezie de Girel Barbu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de foc a cireşului

între învins şi-nvingător
durerea se-mparte egal
ca şi moartea

poezie de Ioana Trică din Continente suspendate
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

aripile glasului tău
colorează zborul
frunzelor de cireş.

poezie de Girel Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord 26

În pod am văzut un înger
în înger am văzut o scară
pe scară un cireş
îşi culegea cireşul.
Apoi la vârful lui
la vârful lui
la vârful lui
o călimară
a scris în mine
cuvântul
povară...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

în zori cerul
era atât de roşu
că semăna cu
o cireaşă de mai
pe buzele
fumegând
ale gurii de rai!

poezie de Girel Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc!

La
sfârşitul
acestui
poem

Te
va
trezi

Muzica
florii
de
cireş
iubito

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea alba de cires

In floarea albă
De cireş,
L-am zărit
Pe Dumnezeu,
Sau te-am zărit
Pe tine, cu chipul Său
Si-am mirosit
Profund...
Si m-am simţit
Atât de bine
Că tot cireşul
S-a scuturat
Pe mine!

poezie de Niculina Ilisie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără întoarcere

Călătoria noastră se opreşte
sub acest cireş în care fructele
nu ajung niciodată la coacere,
drumul e cu atât mai neted,
mai fără oprelişte,
cu cât este fără întoarcere...
câteodată cireşul lasă locul dudului,
nucului, salciei sau măslinului,
ceea ce se mai poate numi
jocul destinului...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maternitate

am învăţat că
nu trebuie niciodată
să scuturi un cireş
din el pot cădea copii şi
nu este cireş cu cireşe dar fără copii
ca şi cum
acolo se nasc

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înghit şi acum oase de cireşe

altfel cireşele îmi par un aliment oarecare
iar teama că îmi vor creşte cireşii prin burtă
aproape că am învins-o după ce bunicul râzând olteneşte
nu ştia cum să mă mai convingă că a glumit doar
asta pe când mă şi vedeam răstignit
între pământ şi cer
de cireşi viguroşi şi iuţi
precum vrejul de fasole
din poveste

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!