cuvinte şi promisiuni

Promisiunile nu au valoare de certitudine

nici moartea nu e mai mult
viaţa nici atât
doar clipele în care te iubesc
au valoare de axiomă
dar tu îmi ceri demonstraţii
îmi ceri promisiuni
îmi ceri adevărul
eu îţi promit doar cerul
hai
fie
şi o parte din infinit
de ziua ta
de noaptea mea
de felul nostru de a deveni cuvinte
eu şoaptă
tu strigăt

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile sufletului în albă aşteptare
Sufletul vede prin mierea de cuvinte
Mă iartă gândul plin de dor de petale
Când visele adună viaţă-n jurăminte

catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept la un ceai...
Vei veni cu o floare
şi multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
şi le-aşez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!

Îţi voi da din pocalul
promisiunilor nopţii,
Să guşti vinul dorinţei
ce te-atinge în şoapte...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul din mine

Dedicaţie expresă lui Adrian Păunescu, la solicitarea domniei sale, pe foaia din manuscris, după ce i s-a interzis Cenaclul Flacăra. La Felix, după o îmbrăţişare prietenească, mi-a zis: "Tinere, sunt o iluzie pe pământ. Copacul acesta sunt EU. Îţi mulţumesc pentru asta."

Cu simţurile descătuşate
spre cer
suie copacul din mine
cineva dă să-l scrijelească
se-ntunecă în jur
agăţat de o lumină
vreau să rostesc; viaţă
cuvintele ard
şi flacăra mută
se stinge în semn de iertare
din căuşul palmelor mele
răstorn cenuşa
peste mormintele altor
păduri

poezie de Teodor Dume din Adevărul din cuvinte (1985)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absolut cu toată lumea

Târfe

târfe au devenit cuvintele

târfe ieftine care se culcă pe

bani puţini

cu cine vrei şi cu cine nu vrei

cuvântul patrie se culcă

absolut cu toată lumea

pe bani sau pur şi simplu

pentru promisiuni de tandreţe

[...] Citeşte tot

poezie de Matei Vişniec din Opera poetică (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadarea din grai

Se coc atâtea roade pe pământ,
De la o stea atât de-ndepărtată,
Încât voi spune ca un jurământ
Că depărtarea pare vinovată.

A pus-o Dumnezeu în locul său,
Chiar după evadarea celor doi,
Lăsând-o celui lung şi celui rău,
Şi coborând să caute la noi.

Răsar atâtea graiuri pe pământ,
Din rădăcina unui rai greşit,
Din care Dumnezeu, numit Cuvânt,
Fără prea multe vorbe, a fugit.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu m-ai creat din nou

în culoarea cuvintelor

în gesturile mai apropiate decât respiraţia
şi în palmele împletite în păr
în clipitul dulce al genelor

în tot ce e atât de natural
atât de simplu şi adesea atât de irealizabil

visele trezite
au început iar să şoptească pe la colţuri

m-am născut iar pentru tine
printre ceţurile inspiraţiei

să nu promiţi că rămâi
pur şi simplu să fii

poezie de Edyta Maria Hanslik din Stworzyles mnie na nowo (2014), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă roşie

Ploi torenţiale,
refugii prin cafenele,
chipuri blazate,
cuvinte de fum.
Pe drum...
caut aiurea,
poate că astăzi
voi descoperi un sens.
Promisiuni,
aşteptări chinuitoare,
frunze căzute.
Roboţii sistemului
roşu
construiesc, zilnic,
închisori pentru spirit
şi versul
cade strivit.
Plânge toamna
indiferenza
şi teama.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Limbii române

E Limba Testamentul nostru sfânt,
Pe care toţi strămoşii ni-l lăsară,
S-avem o existenţă mai uşoară-
Şi-a lor lumină prinsă-n orice gând!

Ea este pe vecie Jurământ
Şi pavăză şi dragoste de Ţară:
E Limba Testamentul nostru sfânt-
Pe care toţi strămoşii ni-l lăsară!

Să nu pierim, bătuţi de orice vânt,
Când vremurile-n lume se-nvâltoară,
Cu Crezul veşniciei ne-nconjoară
Şi cu temeiul pus peste Cuvânt:-
E Limba Testamentul nostru sfânt!

rondel de Vasile Neagu-Scânteianu din Cronici de viaţă
Adăugat de Vasile Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa... cuvintelor

Arunc năframa
cuvintelor mele
peste norii grei ai tristeţii
şi dintr-o dată
răsare curcubeul speranţei
împrăştiind în jur
doar lumină şi culoare
şi atunci aud în gând
o voce blândă
ce-mi şopteşte:
"Speranţa nu moare..."

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!