Poezii despre degete și inimă, pagina 2
Rugăciunea
Iartă-mă și ajută-mă
și spală-mi ochiul
și întoarce-mă cu fața
spre invizibilul răsărit din lucruri.
Iartă-mă și ajută-mă
și spală-mi inima
și toarnă-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.
Iartă-mă și ajută-mă
și ridică de pe mine
trupul cel nou care-mi apasă
și-mi strivește trupul cel vechi.
Iartă-mă și ajută-mă
și ridică de pe mine
îngerul negru
care mi-a îndurerat caracterul.
rugăciune de Nichita Stănescu din Măreția frigului (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Degetele iubirii
Degetele iubirii nu mor
Pe-un trandafir însingurat,
Totul are izvorul în dor
Și se dăruie-ades minunat.
Tu ai privit petalele târziu,
Senzuale inimi pictate,
Totul înjur e pustiu,
Iubirea înalță palate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste mică de ciocolată
citesc
cu buzele și cu mâinile
ce îmi scrii,
cuvintele au gust
de acuarelă vanilată,
de lins de pe degete.
e ca și când aș avea lângă mine
o cutie cu bomboane de ciocolată, pline
unele cu delfini,
cu fluturi,
altele cu îngeri
sau
cu inimi ca niște căpșuni proaspete.
scrie-mi
din fabrica ta de ciocolată,
nu știu când am terminat cutia,
dar mai vreau.
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câte lacrimi?
Cuprinde-ți obrajii în palme și trece-ți degetele peste față!
Nu încerca să vorbești când grijile te fac să plângi,
Nu cânta la flaut dacă din pricina asta-ți curg lacrimile
Altminteri inima ta se va frânge.
poezie de Li Yu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimi gemene
Tristul pian într-o sală ședea
Și mâna iubirii o tot aștepta.
Degete lungi el își imagina,
Că ar luneca pe clapa sa
Și-atunci pianul cânta:
Vino, fetițo, să mă mângâi,
Vreau dorul tău sub căpătâi!
În noi acorduri, să tresar ușor,
Sub mâna ta să simt că zbor,
Să-mi fii bucurie și-amor!
Vino, să-mi scrii o poezie
Și note dulci îți dau, o mie!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul verde
Am migrat cer
nomad lăcrimează pleoapa
acoperiș peste coloritul vis
împletesc cu degetul tăcerii
surâsul.
Umede șoapte albastre
strigă ochii ce dorul cară
fruntea arămie în păr
atinge vântul ce-i căpătâi
surâsul.
Lerul gândului fluturi zboară
porțile inimii plâns-a cânt
pe chipul scris taină
născut sidefiu amurg
surâsul.
Spic de iubire ochiul trezește
strecoară sfioasă tâmpla fragilă
[...] Citește tot
poezie de Vali Nițu
Adăugat de rose_angels
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul cu un vultur în deget poezie
[chei spre nemurire]
mâna arcașului
degetul de rubin al vidului
verbul a fi strunește aprig coarda vieții
inima țipă
dezgolită de pleoape
în oasele mele vulturii își înghit morțile
cu o foame uscată
privește
îndărătul lui
ochiul sferic tatuează zboruri pe văzduhuri ardente
limba mea
pârjolește cuvintele
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mijloc
În oglinda mea,
dracul și îngerul
trag de mine;
îngerul se jură pe albul aripii lui
că nu-mi vrea decât binele.
Dracul
își mângâie coada
și minte,
minte,
de îngheață apele viciului,
făcându-se pod...
Trage, încearcă dracul
să-și topească smoala
în focul inimii
mele...
Îngerul se zbate
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura și Arta" (15 mai 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt vinovată
Sunt singura vinovată că lumina
Ce-mi dăruiești nu poate să străbată
Nopțile goale în care am vina
În inimă adânc îngropată.
Sunt singurătatea inculpată
De la capătul degetelor mele
Vaietul unui clopot a spart chiar acum
Timpanul vrăjit unei stele.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera cenușie
Deși locuiești într-o cameră cenușie,
Cu excepția feței de masă
Argintii,
Și brodezi
La rochia ta galbenă
Sau ridici o perlă verde
De la colier,
Care tocmai a căzut,
Sau îți privești evantaiul verde
Pe care sunt pictate ramuri de sălcie roșie,
Sau, cu un deget,
Miști o frunză în bol
Frunza căzută din copacul de magnolia
De lângă fereastra ta...
Ce importanță au toate acestea?
Eu știu cât de furios îți bate inima.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre degete și inimă, adresa este: