Poezii despre degete și lumină, pagina 2
Umbra de aur
Pentru Ștefan Aug. Doinaș
Vatră
Lumina îmi este.
(Și întunericul la fel!)
Ah, razele dalbe-ale ei
Care-ndulcesc
Chipu-mi de salcie amară
Și încălzesc piatra
Pe care se lasă mama
Trudită!
Și suflarea ei aurie de sus,
Dezmorțind
Degeratele ramurii degete!
Ah, lama cuțitului ei
Cu-al cărei tăiș
Bucățesc pâinea pe masă,
Cioplesc dulcele doinelor lemn!
Eu nu îngrădesc lumina,
Ci întunericul:
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de...
avea lumina in ochi
picura
peste mine
degete, saruturi
copaci
si ma hranea
cu rasuflarea
plina de maci
intr-un fel
pe care voi
nu il puteti
intelege
eram un fel,
un anume soi
de rege!
poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuna
raza de soare
ce trece grabita spre apus,
boabe de nisip
rostogolind tacerea,
vant salbatic
rastignind lumina,
ploaie strivita
intre degete,
cuvinte pierdute
in silabe incendiate,
gemete si tunete
prevestin betia cereasca,
furtuna.
poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește
cum se preling degetele grupate pe os
plictisite
de netezimi ele caută micile cracluri
de impact cu razele de lună (?!) sau cu lumina
de contact senzual a farurilor auto
mobilului
rătăcit în pădurea de gemete feminine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina chioară
Unghiile simt rodul durerii,
Orice sperietoare îngheață în fața plăcerii,
Răni usturătoare țin de cuvinte,
Umerii coboară sub greutăți tocite.
Mierea degetelor au semne-n buric,
Teama are gloria oricărui șiretlic,
Incredibil, corbul din zbor coboară
Lăsând lumina de lumină chioară!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii care se iubesc
Copiii care se iubesc se-mbrățișează în picioare
Lângă porțile nopții
Și trecătorii care trec îi arată cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Și numai umbra lor
Înlănțuită umbra tremură în noapte
Stârnind mânia trecătorilor
Mânia și disprețul lor și râsetele și invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt în altă parte dincolo de noapte
Mult mai presus decât lumina zilei
În orbitoarea strălucire a primei lor iubiri.
poezie celebră de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în italiană.
Sunt vinovată
Sunt singura vinovată că lumina
Ce-mi dăruiești nu poate să străbată
Nopțile goale în care am vina
În inimă adânc îngropată.
Sunt singurătatea inculpată
De la capătul degetelor mele
Vaietul unui clopot a spart chiar acum
Timpanul vrăjit unei stele.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
miazăzi și miazănoapte au nevoie
de scaune pe care să li se așeze
timpul de când au început să fie
fiecare melomanul
propriului său deget cogestionat
de muzica hotarului-contrabas
la care cântă lumina
fantă crestată pe cerul vecin
cu-ndumnezeirea tăcerii
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoze
Sa numeri arbori, ani sa numeri
prin parcu-n care, inspirat,
eu, cand te-am sarutat pe umeri,
sarutu-n aripi s-a schimbat.
Cimilitura nici nu preget
s-o luminez: Cinel, cinel,
eu, cand te-am sarutat pe deget,
sarutul s-a facut inel.
Menit e chipul tau sa-nfrunte
al vremii val, neabatut.
Eu, cand te-am sarutat pe frunte,
sarutul lauri s-a facut.
poezie de Alexandru Andrițoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martie
negarea și uitarea
aceluiași poem naiv
despre lumină și lipsă
fragment din îngerul meu
cu inima verde
și umerii supradimensionați
de sâmbătă dimineața
prins în cădere de vârfurile
lila ale degetelor
poezie de Anca Șerban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre degete și lumină, adresa este: