Poezii despre energie și visare, pagina 2
Clubul visătorilor fără identitate din țara nepricepuților universali
sunt din țara de la apus de răsărit,
patria oximoronului, a manelelor stinse
și a nepriceputului.
țin să mă prezint pentru cei mulți,
ca nimeni din cei care văd și aud
să nu-mi piardă patria
din vedere
sunt aici, în fața dumneavoastrâ, pentru
a vă aminti de noi, cei din rai,
frați și inamicii mei neisprăviți
v-am spus astea pentru calmul vostru,
bunăstarea voastră, durerile voastre,
cu care am fost crescut și
amăgit de-o vreme
voi, ar fi bine să-mi spuneți, cum
ați reușit să faceți minuni, ce zei
sau demoni, energii, aveți
în lumea asta
oricum eu n-am mai visat de o lună
sper să nu mai visez vreodată
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1971
Doi oameni au pășit decis pe lună
Și alții-apoi. Putea-vor ei să spună,
Prin vorbe și prin arta ce visează
Și șlefuiește, ce-au putut să vază-n
Nedeslușit noroc? De aventură
Și har s-au îmbătat aste vlăstare
Ale lui Whitman, care-au fost în stare
Să tulbure pustia lunii, pură.
Pe munte-a lui Endymion iubire
Și hipogriful, sfera cea ciudată
De Wells închipuită, -adevărată
În amintirea mea, azi consfințire
Primesc. Sporește-n toți mândria.
Nu-i pe pământ un suflet să nu fie
Mai fericit și vrednic. Energie
Sporită risipește. Bucuria
E-a tuturor, prin fapta cutezată
De-acești prieteni magicieni. Iar luna,
Cu chipul trist, de-ndrăgostiți cântată,
E monumentul lor, eternă, una.
poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972), traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agăț visele de un colț de lună
mă întind cu sufletul sub cer
ascult fiecare stea cântă
prin inima mea trec supernove
le scriu ca pe un letopiseț
oricât m-aș strădui cuvintele par albe
mici
nu le pot dărui culoarea
nici explozia
infinita ardere energiile
întunericul de după
cărarea dintre lumi
misterul trist al fericirii
.....................................
nu scutur stele locuiesc sub flori dalbe
într-o livadă de chiciură
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alergam cu morișca
aia de hârtie gălbuie cu pătrățele
un copil blond care se deochea
în fiecare zi și lumea numai de mine
se minuna luând din energia mea
și astăzi mă visez copil cu părul
lung și alb ținând morișca învârtită
de fuga dintr-un miez de noapte
iarăși voios că sunt micuț
era un dar pe care l-am acceptat
pentru că nu aveam timp de iluzii
alergam orbit de soarele blând
pierdut printre păpădii și poezii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire ca-n vis
Se făcea că cerul suia simultan cu noi,
Printre miliarde de quasari cantautori
Să amplifice iubirea noastră cosmică
Într-o îmbrățișare de idile gigantică
Concomitent cu senzația vie de iureș
Triam viitorul în energii dezinvolte,
La propriu și cu senzorii pe automat
Doar noi existam ca ființe multiple
Peste tot cât se pretează eternitatea,
Sunt infime și notorii fazele limitrofe
Când noi trepidam la unison în etern,
Pulsând pasional din inimi gigantice
Progresiv am cuprins total universul
Și l-am devansat în statură continuu
Încât a rămas mărginit mai pe urma
Unui resentiment apoteotic, dar uman
Resemnat cu statura nouă de-o potrivă
În raport cu spiritul afectiv imprimat,
Pe unele itinerare realmente nepătrunse
În clipa de apogeu depășirăm infinitul
[...] Citește tot
poezie de David Boia (30 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testul de rezistență
vântul bare năprasnic se cutremură plopii
eu stau ascunsă-n casă muzică ascult
pe internetul magic de artiști mă apropii
visez cu ochi deschiși la superbii, exult.
lapovița se așterne pe întinderea vastă
iarna s-a apropiat cu sufletul ei rece
crizanteme degerează simt crunta năpastă
fumul peste grădini ca norul vâscos trece.
privesc pe fereastră cum arborii îndură
vremea aspră ce le intră sub scoarță
învață să reziste căci energii procură
prin rădăcini adânci cu mari pofte de viață.
nu poartă prin sevă nici un pic de ură
visează primăvara când blândă îi răsfață.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul tau
nu iti mai consuma energia sufletului
cu mine, transformand o in iubire,
caci sunt un abis fara iesire,
o amintire fara intoarcere,
un vis din care nu te mai trezesti,
un inceput fara sfirsit
in care aripile sufletului sunt fortate sa zboare
mai departe cit mai departe cu o iubire
ce este lasata in urma,
caci viata isi consuma cursul
spre nemarginirea ei,
cu gandul de fiecare data
la o farfala din mireasma iubirii trecute
o poezie ce nu poate fii uitata niciodata,
pentru a o pastra
in amintirea iubirii vesnice si
pentru a te putea reintoarce de fiecare data
la acel ceva care ti a dat aripi
sa cunosti infinitul sufletului dorit.
poezie de Silviu Petrache
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vis de Crăciun
Se făcea că efectuam incursiuni
Proporțional cu statura intuiției
Pe tărâmuri ideale cu tentă azurie
Persoane cu aspirații spre cele cerești
Înveșmântați în straie de răsunet
Mânați de iubirea acestui Crăciun
Făpturi străvezi dispuse concentric
Căutam veșnicia în permanență
Printre tradiții obiceiuri sau legende
Organizam ceremonii nostalgice
Hotărâți să prindem un nou ajun
Aruncam persistent ocheade sferice
Departe peste orizonturi posibile
În căutare de ambiente serafice
Și perspective inedite în colinde
Printre noi curgea un sezon oniric
În valuri cu energii ondulatorii
Să facem un ritual din prezumții
Și construiam o ceremonie din idei
Din intenții inopinate și globuri de lumini
[...] Citește tot
poezie de David Boia (23 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată inimă
poate cub
mai degrabă sferă
absolutul dintre două întrebări
și un răspuns imposibil
dansul norilor născător de fulgere
calea dintre cer și pământ
precum o pedeapsă
un fel de sărut pătimaș
dintre energie și potențial
calea dintre albastrul gândului
și cenușiul vieții
din când în când curcubeu
cum visează veșnicia
sufletul meu
prin inimă fierbinte
niciodată perfectă
în mod cert
dincolo de înțelegere
licărirea aceea
care-mi face ochii minunați
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orologiul care a uitat să pornească timpul...
Când zilele și nopțile nu erau încă făcute,
Timpul aflase câte ceva despre visurile ce
aveau să locuiască mai târziu în sufletele
care dădeau energie stelelor, cum și de unde vin.
Timpul este călugărul înțelept al Universului.
Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,
clipele curg la fel de nevăzute.
Dumnezeu a zis: să fie viață!
Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.
Visurile au fost împărțite clipelor.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre energie și visare, adresa este: