fete şi viaţă

Despre dor

Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este şi va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viaţă rămâne.
Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul Pinot Noir

De multe-n viaţă poţi uita,
De draga care te-ncânta,
De vechi tovarăşi de pahar,
Cadouri ce-ai primit în dar,
De stelele ce strălucesc,
Cum fetele se cuceresc,
Dar nu şi vinul Pinot Noir,
Cu gustu-i extraordinar.

poezie de George Budoi din Elogii vinului şi viei (21 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te supăra, frate

o cheamă Nicolaida
şi citim împreună poveşti pentru copii
la radio
ieri a fost fata cea mică a împăratului roşu
şi am trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi

avea dreptate zmeul
fraţi de cruce
până m-oi îndrăgosti

poezie de Paul Alex
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata care nu e...

Nu-mi spune că râzi
Dacă nu ştii să plângi

Nu-mi spune că iubesti
Dacă nu ştii să urăşti

Nu-mi spune că pleci
Dacă nu ştii să revii

Nu-mi spune că ţi-e dor
Dacă nu ştii să uiţi

Nu-mi spune că trăieşti
Dacă nu ştii să mori

Nu-mi spune că înţelegi
Dacă nu ştii...
Nu-mi spune că simţi
Dacă...
Nu-mi spune că exişti

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Lovin (6 iulie 2008)
Adăugat de Eugen Lovin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil al mării

Iubitul copilei Marjory
A avut o oră de viaţă plină ochi;
Acum bătrâna doică, marea, care cu alge îl împodobi,
Îl leagănă şi îi cântă de nani-nani şi deochi.
Fetiţa copilei Marjory
Are-n sânge, să-i pulseze fără încetare,
Soarele strălucitor de miazăzi
Şi, de neînvins, voioasa mare.

poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucovina

- Bucovină, plai cu flori,
Unde sunt ai tăi ficiori?
- Au plecat în ţări străine
Ca să trăiască mai bine...

- Bucovină, mândră floare,
Unde sunt fetele tale?
- Au plecat din a lor casă
După o viaţă mai frumoasă...

Ca o mamă-ndurerată
Eu i-aştept să se întoarcă
Să mai vadă a lor grădină,
Mândra, dulcea Bucovină!

poezie de Ahim Nasrib
Adăugat de mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie-ţi dat s-ajungi în rai

Sănătate de fier şi viaţă lungă.
Fata dragă să-ţi devină-ntr-o zi soţie.
Să ai copii frumoşi şi-îndestulător venit.
Să nu rămâi dator, nici să plăteşti chirie.

Şi fie-ţi dat s-ajungi în rai c-o oră înainte
Ca diavolul să se prindă c-ai murit.

poezie de Autor necunoscut - urare irlandeză, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţiri în noapte

Stau singur pe patul meu trist,
Suspin şi mă rog către cer,
Un suflet să-mi dea altruist,
Să pot să iubesc şi să sper.

Porunca divină e dragostea pură,
Iar gândul meu zboară spre inma ta.
Te rog, fată dragă, ascultă-ţi instinctul,
Porneşte spre mine şi nu regreta.

O suferinţă aspră mă roade-n interior
Şi cred că-i fericirea născuta dintr-un dor,
Căci dacă-aşa durere eu trebui' să trăiesc,
Aş vrea s-o simt alături de fata ce-o iubesc.

poezie de Cătălin Badea
Adăugat de Cătălin Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grei mi-s anii

Grei mi-s Doamne anii, grei,
fără copilaşii mei.
Au plecat în ţări străine
după bani şi după pâine.

Greu mi-i Doamne sufletul
că mi-a plecat băiatul.
A plecat după mai bine,
îl aştept şi el nu vine.

Fata a plecat în lume,
am pierdut ale ei urme.
Nu ştiu de va mai veni
sau măcar de-o mai trăi.

Grei mi-s Doamne anii, grei.
Îmi plâng ochii după ei.
Bătrâneţea mă răpune,
Sorele meu va apune.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubito, zarea cum ardea!
Treceau pe stradă soldăţei.
Murind, îmi spuse mama mea:
"Azi straie băieţeşti să-ţi iei!

Au soarta-n mână băieţaşii
Dar alta-i a fetiţei parte:
Nu treci - cât de sprinţari ţi-s paşii -
De inimioară mai departe."

Ea cugeta, cânta soldatul,
Dar până-a nu simţi că moare,
Se zbănţui sub dânsa patul:
Fusese-n viaţă dansatoare!

... Şi dacă inimile rupte
Se cos fără lecuitor,
Ai cap - cu inima să lupte -
Şi pentru cap, oricând - topor.

poezie clasică de Marina Ţvetaeva din Poezii (iunie 1920), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!