Poezii despre gânduri și gări, pagina 2
* * *
O, trecători fără hodină
Spre vrăji străine, fără har,
De-ați ști ce flacără divină,
Ce viață stinsă în zadar,
Ce fum eroic se ascunde
În umbră sau în tristul zvon,
Când inima nu mai răspunde
Ucisă-n colbul monoton...
O, trenuri, șerpi prelungi sub stele,
Spre gări de somn alunecând,
De-ați ști voi gândurile mele,
Ați ști ce n-ați știut nicicând:
De ce-s cuvintele bolnave
În fumul palid de tutun.
De ce atâtea doruri grave
Sub părul meu bălai adun...
poezie clasică de Marina Țvetaeva din Poezii (1970), traducere de Ion Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străina
Străina apărută-n prag aseară
se întorcea fără bagaj din gară.
Privind spre ea, când a intrat în casă,
părea o umbra din trecut rămasă
pe dorul meu, răpus de insomnie,
orfan pribeag pe zorii-n agonie.
M-a dojenit că-o răscolesc cu gândul,
că, nedormit, pierd nopțile de-a rândul,
iar ea, gonită-n fiecare seară,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi spun...
Azi ploaia îmi va șiroi prin gânduri,
Nu tu, iubire care nu mai vii
ca să îmi ștergi torentele din rânduri...
Nu-mi mai citești cuprinsul, nu-mi mai scrii
poeme pe bărcuțe de hârtie,
nu-mi mai împachetezi niciun refren
în foi albastre de melancolie
și nu cobori senin din niciun tren
în gara noastră..., singura în care
au mai rămas zorele la ferești...
Azi ploaia îmi va duce la culcare
umbra tăcută, depănând povești
din ghemul unei veri tot mai ciudate
ce înrămează arșiți și răcori
dar mâine... îmi vei fi din nou în toate
speranțele, iubire ce mă dori...
poezie de Aura Popa
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tandrețe
Tandrețe, piesă rară de muzeu...
În care gară ai fost uitată?
În care frunză ești picată?
Ai dispărut, nu te găsesc
Și toată ziua rătăcesc
Cu gândul dus pe stradă.
Mă voi intoarce in poieni
În anotimp care-a fost ieri
Pierdută poate-n iarba verde
Esti giuvaier ce nu se vede
Seninul ce alintă-n zori
Privirea-mi dornică de flori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secrete
Secretele lăsate la marginea uitării
pe rafturi nevăzute, întinse peste timp,
mai vin câteodată, cu valurile mării,
pe plaje fără visuri și fără anotimp.
Noi am uitat de ele, era o toamnă rece,
venită fără veste cu vântul de la nord,
când trenul resemnării întârzia să plece
în așteptarea crudă a unui fals acord.
Departe la cazarmă fanfara militară
ne amintea întruna că trenu-ntârziat,
în clipa fără oră, se va urni din gară,
lăsându-ne în cuget o urmă de păcat.
Păcatul neiertării ce încă ne aduce
o altă amintire la margine de gând,
pe notele fanfarei, oprită la răscruce,
uitarea s-o înece în apa fără prund.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O ne-nsemnată urmă de speranță...
Eu mi-am pierdut chiar viața într-o gară,
- Pe șina unui tren întârziat... (mai bine!).
O umbră ce-o zăresc, mă înfioară,
- E dragostea, ce s-a pierdut de mine!
- Peronul prăfuit, lume puțină!
Zâmbete triste, satisfacții mari.
Prezența lor îmi zgârie retină!
Și totuși, suntem chiar complementari.
Un gând lăsat în urmă, pas în doi,
- Peronul rece, gara prăfuită!
O încercare pentru amândoi,
Și viața mea rebelă, părăsită.
- Acesta e tabloul sorții mele!
Pe care îl descriu cu nonșalanță.
- Păcat că e rușine și durere!
Și-o ne-nsemnată urmă de speranță.
poezie de Florin Cezar Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt doar ce am primit
Doi ochi privesc prin ploi de vise,
Din constelații i-am avut...
Sună dorințele promise
La ușa mea dintr-un trecut.
Un tren de vise ajunge-n gară,
Pe unde fost-am eu cândva...
La fel toridă și polară
Purtată de acel ceva.
Și încă ochii mei se miră
De oamenii cum forfotesc...
Îi simt cum mor, deși respiră
Zicându-și vesel: "Eu trăiesc!"
Planetele mă-nconjurară,
Ca norii unui dor de gând,
Privirea-aceea... atât de rară!
O tot aștept visând.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Într-o zi
am rămas întârziat
într-o gară, de țară
ceasul se stricase prea devreme
suspinând m-am așezat lângă mine
răsucind gânduri târzii pe verigheta timpului
cu speranța că vei păși către mine
într-o zi, de vară
în față niciun tren, nici-o gară
îmi era teamă de întârzieri repetate
ploua încet în mine
picături se scurgeau pe caldarâmul fierbinte
ascultam țăcănitul pantofilor pe asfaltul gândului
așteptam trenul, ora, ziua
când vei veni
știu, într-o zi...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva
Plimbarea fi-va împreună...
Eu înainte, iar tu după,
Fără inel, fără cunună
Și ochi te vor privi prin lupă.
Ce-o fi găsit, cum de-a iubit-o?
Vor spune fără să-nțeleagă,
Ce cauți tu aici smintito?
Lăsați-o, n-are mintea-ntreagă!
Vei fi total descoperită
Și nimeni care să te-ajute,
La ora cea nepotrivită,
Doar gânduri grele, neștiute.
Alei ca un peron de gară,
Eu înainte, iar tu după,
Tu ultima mea locatară
Din viața ce-am privit prin lupă.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
mă întorc azi acasă
cu sufletul brăzdat de idei
tu stăteai la fereastră, într-o gară de doi
citeai o carte, despre noi, amândoi
eram bătrânul sau gara dintre noi
curgeau sentimente și vise
fugeai pe alei
ochii curgeau în neștire
când plecai, amândoi
plecam, părăseam prieteni, munți
în căutarea de doi
tu treceai, eu plecam
mă chemai, eu treceam
acasă nu'i nimeni acum
doar gânduri se frâng pe un geam
uitat deschis între noi
pășesc spre un nou început
pe picioare de lut
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și gări, adresa este: