gânduri şi reverie

Cui prodest?

În
uterul
abundenţei
înnobilat cu lotuşi,
starea de fapt e anomia –
sub falduri
de purpură
zorii de zi
lăcrimând
pe pământ v e ş n i c i a.
Cui ar folosi poezia?!

Prin magia cuvintelor
îmi construiesc umila mea aventură
în ordinea cosmică.

Să vrei să fii poet universal –
în jilţul tău de gânduri visând voievodal,
nu-i deloc o dorinţă deşartă sau josnică.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nihil nove

Nimic nou. Nici vechituri nu-mi scrii,
De ce să te mai oboseşti zadarnic,
În orele nopţii de toamnă târzii,
Adormi în pace. Să nu-mi scrii.

Totu-i vechi. Doar din supreme reverii
Adună-ţi amintiri cu gândul harnic,
Căci ştiu precis, n-o să revii
Rugându-te; nici să nu-mi scrii.

Nimic adevărat. Pustiu ca în prerii
Un gând mă-nconjură amarnic
De te-aş chema ştiu: n-o să vii.
De aceea e mai bine să nu-mi scrii.

Nu studia nimic. Catrene parodii
Nici versul epigramelor zburdalnic
Totul ce reiese din atâtea poezii
Rezultă că te rog, nici să nu-mi scrii.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Cândva, demult, pe geana unui gând,
Am poposit şi m-am trezit plângând.
Nu pricepeam al dragostei suspin,
Doar căutam, absurd, un nou cămin.

În zale de tăcere eram prinsă,
Răceala pătrundea prin haina-mi ninsă.
Voiam s-ascult, din cer, o simfonie,
Să mă îmbăt de-o dulce reverie.

Eram pierdută pe cărări abrupte,
Plângeam spre flori, de vânturi aspre rupte,
Fulgii cădeau pe mine în neştire
Dar tot visam să te-ntâlnesc, Iubire!

poezie de Marilena Răghinaru din Căutări pe tărâmul unui vis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

REVERIE...

Odată cu zăpada care pleacă
Tu natură, iar o să renaşti,
Aşteptăm să vină şi să treacă
Sfinte sărbători de Paşti.

Sufletul mai plin ca niciodată
De iubire şi de ani frumoşi,
De tinereţea de mult uitată
Şi de bătrâni tăcuţi, sfioşi.

Gândurile mă poartă-n lume
Ocolind-o în fel şi chip,
Căutând nume şi nume
Sonore, simple sau vreun VIP.

Doar privirea se opreşte
Sus pe cer la Carul Mare,
O steluţă străluceşte
Oare! pentru cine oare?

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năluca

Năluca

E uimitor cum treci
Prin razele de lună,
Închipuind poteci-
Ce visul le adună!

Din ele reverii
Reverşi printre dantele,
Ţesând melancolii-
În gândurile mele!

Fantastici licurici
Ce strălucesc prin noapte,
Când ochii ţi-i ridici-
Vorbesc parcă în şoapte!

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina nopţii

Aduceţi mai aproape pădurea de foioase,
când umbrele-nserării ajung la-ntretăieri
de jurăminte false, pe la răscruci rămase
la margini de legende venind de nicăieri.
Atunci voi înţelege că undeva anume,
pe-o margine de doruri, fără a şti precis,
tu încă treci cu gândul hotarele postume
să-mi readuci o clipă de magic paradis.

Voi arunca din suflet regretele tardive
sosite pe-nserate cu flux de amintiri,
când muzica plecată din zeci portative
te va chema, iubito, sub caldele-mi priviri,
şi-n dulcea reverie a clipelor venite,
cu muzica celestă, pe margini de delir,
în prag de aştepare, din şoaptele-ţi vrăjite,
să-mi torni pe îndelete licori de elixir.

Ne vor cânta deasupra iubirile întoarse,
cu notele aduse din straniul portativ,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie de noiembrie

Te uiţi la toamna umedă şi rece
prin aburii-n vârtejuri tulburi,
pierdut în gânduri...
şi ceasul bate doisprezece.

Tu,
copil încruntat ce vrea să depăşească timpul,
sau tu, cel prea demult copil,
spirit neliniştit,
când toamna-i pe sfârşit.

Te-aş ascunde între palmele mele
şi n-ai mai auzi vântul,
ţi-aş respira fricile,
încălzindu-mi răsuflarea pierdută,
ş-apoi m-aş ghemui,
în locul meu, de-aş şti unde ar fi...
Şi, de-aş putea,
aş opri timpul,
privindu-te,

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metafora

Stau gândurile toate la un loc
privind metafora din poezie,
repusă de poet în strai baroc
în clipele de-adâncă frenezie.

Orfană-ntre cuvinte fără sens,
întinsă, parcă, pe o nicovală,
metafora, cu conţinutul dens,
în strofă se aşază cu sfială.

Şi împletind silabele duios,
în legături croite cu migală,
repune versu-n strai misterios
să-i dea dorită aură astrală.

Eu mă îmbăt în universul său
cu magice tablouri de cuvinte,
rămase-n poezii ca un ecou
pe reverii de-aducere aminte.

poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar smoală. Oraşul

Plouă
Plouă şi în case,
Plouă peste inimi
gârbovite, arse.
Frig e înăuntru, frig e şi afară
Gândul împresoară
zloată, noroi... toate scurse
ce n-au nicio noimă
cât sunt de greţeoase.
Iubiri îndrăcite
visări încâlcite
ziduri coşcovite
deprimantă stare
diurn calapod,
reverii pictate
clonă zbuciumată.
Totul se transformă-n
moină-ofticoasă
ce te-mping cu sila
peste-o planturoasă.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu-nfloare macul

Am ţinut în palme, răni de necuvinte
Strânsu-mi-ai garoul, mai sus de poeme,
Mâna mea cea dreaptă, nu-şi află sorginte,
Grupa mea de sânge încă te mai geme.

Gleznele de gânduri, în tăceri mi-s prinse,
Poalele speranţei, încă nu-s uscate,
Roşu-nfloare macul, cicatrici de vise,
Buzele, de şoapta-ţi, nu sunt vindecate.

Am închis sub pleoape, irişii ca mierea,
Pe obraji sărate-s, lacrime neplânse,
Mai adăst o viaţă; vreau redobândirea
Inimii febrile. Tainei, neatinse.

Încă strâng în palme, rană şi osândă,
Încă mângâi glezna, gândurilor mele,
Încă-adun sub pleoape, slova cea fecundă,
Încă-am buze arse, strălucind de stele.

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!