glezne şi timp

Cosaşii

Cosaşii de grâne,
Prin colţul de lună
Au făcut legământ...
Pletele universului
Acoperă gleznele
Lorzilor ce îşi plâng nemurirea
Pe grânarul-pământ.
Se sting flăcările răsăritului
În mare de stele,
Săruturi pustiite de vise
Sunt clipele mele...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pas mare pentru un om foarte mic

în 69 când neil
armstrong încerca primele jocuri de gleznă
pe lună eu aveam 9 ani şi obişnuiam
să intru sub masa din sufragerie
să pun
culcat pe spate picioarele pe un scaun
să cred
că mă aflu cu totul în spaţiu
să văd
furişat sub tăblia mesei-capsulă
spaţială stele şi stele şi stele
să pun
şi eu piciorul pe luna ce-o decupasem
cu greu din coperta rigidă a blocului de desen
plin şi el cu astronauţi
vehicule spaţiale galaxii şi sisteme
solare şi pline
de lumini, cum erau
şi anii mei de atunci

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis scurt

Sângele îţi flutură pe buze o eşarfă
Precum pânzele unui crepuscul pe oceane
Între perne trupul tău cântă ca o harfă
Iar părul te înfăşoară în liane

Îţi adânceşti piciorul de bronz printre petunii
Pe gleznă ţi se aşează o fantoşă de foc
Parfumul ei te-adoarme pe hamacul lunii
Şi îţi aprinde-n suflet fluiere de soc

Dar cum te mişti din patul de mărgean
Se desprind coralii emigrând pe spumă
Trupul tău se-nalţă lavă din vulcan
Eu te-aştept în piatră tu mă rechemi în humă.

poezie clasică de Constantin Nisipeanu din Spre ţara închisă în diamant (1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean de verde

Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Şi flori colorează fiecare clipă
A vieţii cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Şi fereastra stelelor, aurită,
A ţesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Şi păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideţi ferestrele inimii
Să vă bucuraţi de acest miracol.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de iarnă

Requiem

Noaptea a nins peste câmp cu pământ
Tu unde eşti, în ce gând?

Crengile zvelte si goale în bezne
dansează întruna...
Uite-le sănii, uite-le glezne.
Noaptea a nins peste câmp cu pământ
si crengile zvelte, si goale, cu luna
luneca negre si-aiurea, întruna
danseaza întruna

Tu unde esti?
În ce gând?
frunzele negre-ti cazură
cu ţoatele, oarbe-n cautătură?

Ah, de-ar mai fi în adâncul schilav si urât
doar o creangă cu roadele pline,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu din Tribuna", nr. 12, 22 martie 1957
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al lunii

al lunii,
ars deasupra fântânii,
candelă de nuntă trandafirilor,

până împrejurul satului
devine aură de polen,
cât respiră turla
prin clopotele ierbii,
unde gleznele fecioarei
şi buzele unicornului--

în fiecare zi
banchetul nopţii,
în fiecare noapte
ziua rugului tău
îngheţat!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am să mă furişez
să te văd cum te duci la mega
cu teneşii fucsia
şi blugii bleu pal
mai scurţi
să ţi se vadă gleznele prelungi
în duminica asta frumoasă
în care te iubesc
ca-n toate zilele mele
în care uit să mai cresc
în care cănile sînt atît de albe
şi-n care
doar am nevoie de tine

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

peste un timp
un alt timp
va deveni netimp
al aşteptărilor mele

de ce m-aş mira să văd
atâta risipă de frunze?

bat caii iernii în geam
cu potcoave de cimbru uscat
lent la soare
bat
doi bănuţi de argint
legaţi de glezna subţire

mi-e toamnă de frigul din noi
şi de gustul de must

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspirat

de nurii tăi expiraţi de doi ani
trag din fumul tău care se prelinge
albastru de invidie pe mesele tăcute
scriu poezie extirpată
din creierul îndopat cu ketamină
trag noaptea pe cap şi mă plimb
cu privirea pierdută după glezne
trec pe lângă îndrăgostiţii
care zac mustind de iubire
clocotită în inimi sângerii
inspir umedul sărut dat în faţa
unui salcâm înflorit în grabă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gleznele

sunt cele care îmi trec
pe sub nasul păinjenilor
în casa
de la ţară accept printre boabe
de struguri să fiu muşcat în direct şi feroce (?!) de
insectele mai bătrâne decât
vârsta
pământului pe care îl port ca răsad
sub unghiile bine crescute în anii ce au
rămas
de trăit până la pensia aia
anticipată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!