Poezii despre gură și nas, pagina 2
Mândrie de tată
Fiul meu de o zi pare destul de jigărit,
gura lui e toată numai țipete și gâlgâit;
urechile-i sunt mai mari decât ar fi nevoie,
nasul turtit și i-ar trebui parcă o bărbie.
Pielea lui e foarte roșie, ca arsă-n foc,
iar păr pe cap n-are absolut deloc.
Dar eu-s mândru, mai mândru decât oricine,
Când aud spunându-se că seamănă cu mine!
poezie de Richard Willard Armour, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă
Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ține ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Și când se crapă iar de ziuă - plouă.
În faptul zilei, streșinile plâng.
Pădurea stă plouată ca o curcă.
Natura calcă cu piciorul stâng:
Pe-aici când plouă, - plouă, nu se-ncurcă!
Iar când s-arată soarele sărac.
De după nouri, ca să-ți facă-n ciudă,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Că până la întoarcere - te udă.
Există și răstimpuri când se moaie,
Când parcă nu mai toarnă-așa, de sus,
Și cerul câte-oleacă, spre apus,
Se luminează puțintel - a ploaie.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă
Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ține ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Și când se crapă iar de ziuă, plouă.
În faptul zilei, streșinile plâng.
Pădurea stă plouată ca o curcă.
Natura calcă cu piciorul stâng:
Pe-aici când plouă, plouă, nu se-ncurcă!
Iar când s-arată soarele sărac.
De după nouri, ca să-ți facă-n ciudă,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Că până la întoarcere, te udă.
Există și răstimpuri când se moaie,
Când parcă nu mai toarnă-așa, de sus,
Și cerul câte-oleacă, spre apus,
Se luminează puțintel a ploaie.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenire de la neamuri (imitare după Marțial: XII.103)
Ai capul foarte mare, la fel ca și tăticul,
Iar pielea-ți este smeadă, la fel ca străbunicul;
Ai gura de la nașu', iar ochii de la mamă
De la bunică vocea, subțire, de alamă,
De la bunic ai părul, ce-i creț și negricios,
Iar de la unchi ai nasul, atât de lung și gros.
Toate-ale tale neamuri ți-au dat, dar ce necaz,
Nu s-a 'ndurat niciunul să-ți dea un pic de-obraz!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (24 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
CIII: Unui obraznic De la bunic am gura, de la un unchi am nasul, Am ochii de la tata [...] | Citește tot comentariul
Rătăcitor
mă văd cu lacrimi într-o filă
de poveste pleoapele tremură
și surâsul îmi umblă pe la gură
nasul în vânt se usucă
inima-mi cântă ca o pianină
mintea departe mă duce
umblu cu dorul zburdând
prin bibliotecile publice
primesc dureri de mandolină
în timpane se agață cu chin
foile lui kant vin ca o pătură
țin de cald cuvintele scrise
mă pierd în hegel și mă zbat
regăsindu-mă în nietzsche
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarea
cum să începi o poezie de dragoste
dacă nu
cu un cap de ingenuă acuzare acoperit
cu o bă
scuță drăguță din macrame
gura da
se umple cu plămân antrenat și cu sare
sarea re
spirației frumos mirositoare a unei mochete (?!)
cu pete
numai câteva pete de sânge în locul
în care
nasul a coborât mult prea jos
gura da
a urcat prea mult sos
pe acei
pereți aproape și departe și oricând
de un c
alm glacier... imaculat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe de iarnă
Doamne Tu Te ții de glume
Nu ne vezi mizeria?
Pentru ce-ai lăsat pe lume
Geruri ca-n Siberia?
Nu mai este mămăligă,
Vremile-s teribile.
Astăzi toată lumea strigă:
"N-avem combustibile!"
Mahalaua și calicii
Umplu bulevardurile
Au iesit ca bolșevicii
Să distrugă gardurile.
Nu e chip de dimineață
Să mai bați trotuarele,
Că-ntr-o clipă îți îngheață
Nasul și picioarele!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu din Parodii originale, ed. I
Adăugat de Bogdan Ghițescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii bucuros că ai nasul pe față
Fii bucuros că ai nasul pe față
Și că nu-i pus cumva într-un alt loc
Căci poate te-ai simți cuprins de greață
Și nasul nu ți-ar mai plăcea deloc.
Imaginează-ți nasul tău iubit
De-ar fi precum un deget la picioare
Tu te-ai simți de-a dreptul păgubit
Să simți mereu în nări acea duhoare.
Și, vai, ar fi așa-nspăimântător
În părul tău să fie așezat
Fiindcă oricât ai fi de răbdător
N-ai suporta să fie gâdilat.
Iar dacă în ureche s-ar afla
Ar fi o mare, mare nebunie
Căci ori de câte ori ai strănuta
Creierul tău ar fi în agonie.
[...] Citește tot
poezie de Jack Prelutsky, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cînd veniră
Cînd veniră furii în ogradă
Ei n-au venit întîi grămadă.
Nu au venit cum vin, deobște, hoții
Cu ceata și-odată cu toții.
Ograda, satul și cătunul
I-au cunoscut, venind, pe cîte unul.
Și n-au venit nici noaptea, pe furiș,
Feriți de drum și luminiș.
Ei au venit cum vin vecinii,
În toiul zilei. Se coceau ciorchinii
Și atîrnau din frunze poame coapte.
Era mai multă zi decît fusese noapte
Și n-ațipeau, că-n deal se și trezea
Ziua de aur în grădina mea.
M-au întrebat ce-mi fac copiii.
Unii munceau prin fundurile viei,
Alții-i zăream pe scule cum se-ndoaie
Biruitori în luncă și-n zăvoaie,
Cu seceri de scîntei și cu topoare noi.
În lanurile de trifoi
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când veniră
Când veniră furii în ogradă
Ei n-au venit întîi grămadă.
Nu au venit cum vin, deobște, hoții
Cu ceata și-odată cu toții.
Ograda, satul și cătunul
I-au cunoscut, venind, pe cîte unul.
Și n-au venit nici noaptea, pe furiș,
Feriți de drum și luminiș.
Ei au venit cum vin vecinii,
În toiul zilei. Se coceau ciorchinii
Și atîrnau din frunze poame coapte.
Era mai multă zi decît fusese noapte
Și n-ațipeau, că-n deal se și trezea
Ziua de aur în grădina mea.
M-au întrebat ce-mi fac copiii.
Unii munceau prin fundurile viei,
Alții-i zăream pe scule cum se-ndoaie
Biruitori în luncă și-n zăvoaie,
Cu seceri de scîntei și cu topoare noi.
În lanurile de trifoi
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gură și nas, adresa este: