Poezii despre idei și visare, pagina 2
Ca o umbră-ntr-un pahar
liniștea
mai picură pe afară
a-ncetat să bată vântul
și pe geam
mă uit eu iară
cât de scump este pământul
chiar
cu pomi lipsiți de frunze
și cu flori de frig mai blânde
fără
lacrimi și omăt
căci omătul
s-a topit în cluj
nu mai este nicăieri
nu este decât un vis
ca o umbră-ntr-un pahar
de idei ce azi le pui
să te aștepte-n buzunar
de pe drumul nimănui
când revii cu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngeri goi
Îngeri goi, fără cuvinte
Rămași avizi de fericire,
Au venit pe pământ,
În căutări de idei,
Spre raiul din noi.
Ei sunt departe de cer,
Blestem în cercul de mister.
Noi suntem muți și orbi și surzi
Deși voioși cu inimi frânte
Avem chemări efemere în ginte.
Păgânii au plecat spre cer în cânt
Rămași așa cum sunt:
Și muți și orbi și surzi,
Triști cu inimi goale
Au fost visare.
poezie de Daniela Voicu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia de vise
Tu ești ploaia mea de vise
Care curge infernal ;
Mă îmbie porți deschise,
Cu sorbeturi în pocal.
Mă cufund adânc în tine
Fără să regret nimic ;
Doar mă podidesc suspine
Când din vise mă ridic...
Picuri grei mă-mpung în creștet
Cu speranțe și idei
Cum că sufletului veșted
Să-i dai viață ai să vrei...
Dulce, visul meu noptatic
M-a cuprins de subțiori
Și mă-nvăluind molatic,
Îmi dă tremur de fiori.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (28 iulie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ființa mea trăiește prin eternități
mi-ar fi plăcut să fii tăcerea mea
nu un cuvânt rupt de fire
să mă chemi în zborul ideii
și să fim stăpâni peste păsări
și peste nemărginire
dacă-ți păsa de mine
mă chemai în vis
nu în abisul cărnii
lacomă de uitare și morți
ființa mea trăiește, iubite
prin eternități.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă în sufletul meu
În cer sufletul face poteci,
Stelele-mi înfiază oasele reci,
Tu, răsărită în prag de magie
Iubirea veșnicești în poezie.
În visul vânat de dor și idei
Inima-i vrajă în floare de tei,
Culegi miere cu palmele mici,
Saturi cu vise ochi de pitici.
Freamătă timpul pe scara vieții,
Crucile s-ascund în praful cetății.
E toamnă și-n sufletul meu
Oasele reci ajung la Dumnezeu.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Însuflețirea Poeziei (sonet)
ÎNSUFLEȚIREA POEZIEI
(sonet creativității)
Din cuvinte ce le-am legat adesea
Cu firul de beteală azurie,
Pe aripi de gând înalță făclie
Spre tărâm etern luminând cărarea.
Un curcubeu ca-n vis de reverie
Se prelinge în priviri de catifea
Și praf de stele curge-n inima mea,
Ca să-mi însuflețească poezie.
Se-ncheagă idei pe stele de gheață,
Ce-mi plimbă gândurile-n emisfere
Și-n caierul timpului le agață.
Cu muză țes veșminte în tăcere,
Pentru cuvinte ce-n stihuri prind viață,
Când spiritul renaște din mistere.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Mondială a Artei (15 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însuflețirea Poeziei (sonet creației)
ÎNSUFLEȚIREA POEZIEI
(sonet creației)
Din cuvinte ce le-am legat adesea
Cu firul de cerneală azurie,
Pe-aripi de gând se înalță făclie
Spre tărâm etern luminând cărarea.
Un curcubeu ca-n vis de reverie
Se prelinge în priviri de catifea
Și praf de stele curge-n inima mea,
Ca să-mi însuflețească poezie.
Se-ncheagă idei pe stele de gheață,
Ce-mi plimbă gândurile-n emisfere
Și-n caierul timpului le agață.
Cu muză țes veșminte în tăcere,
Pentru cuvinte ce-n stihuri prind viață,
Când spiritul renaște din mistere.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedeapsa căderii în păcat
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei
Potente pentru ce visezi și vrei
Să facem în (se)raiul luminat...
Pofte(ști) să fim asemeni unor zei,
Dar șarpele ne-ndeamnă spre păcat...
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei...
Cu tainică plăcere am mâncat
Din roadele strămoșilor atei...
Noi am crezut că vom fi dumnezei
Deși-n grădină s-a întunecat...
Iubito, Dumnezeu ne-a alungat!
rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cercul care se naște
Învață ce nu se învață ușor
descoperirea prin abstract
linia punctată a înțelegerii
săgeată-n zbor.
Cercul care se naște
înscrie-n interior lumea,
de unde mintea ascuțită
iute ca un tăiș,
disecă-n gândire
exteriorul fără margini.
Nebănuite idei
orizontul cunoașterii-l străpung,
fisura întâmplării împarte
raze prin întuneric.
Urmând pas cu pas visul
prin el
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre statui
Din trup de pământ
Suflet de statui,
Iarbă și vise
Prin fruct de gutui.
Din munții semeți
Idei și statui,
Prin apă și foc
Trupul cerului.
Dincolo de noi
Prin dălți de statui
Vorbele-s rupte
Poartă dorului.
Crezuri urcate
Pe socluri statui,
Păsări în rugă
Stau albe statui.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre idei și visare, adresa este: