interdicţii şi suflet

Lege nescrisă

Un cuvânt de-al tău aştept în van,
Un cuvânt, un zâmbet, o privire,
Gândul mi-e departe, am obosit,
Sunt o mare adâncă de simţire,
Dor, tristeţe şi dezamăgire...

Cu speranţă-n suflet am pornit
Să-ti arat iubirea-mi interzisă,
Poate-mi vei îngadui, chiar peste timp,
Să pot abroga legea nescrisă
Ce sancţionează, peste ani,
Dragostea de tine ca proscrisă...

poezie de Elena Vlădescu (2 iulie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă!

Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Şi-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.

Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Şi curg peste anotimpuri, şiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.

Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Straşnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii şi mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!

Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viaţă
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranţă
Că poate fi totul ca un nou legământ!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lutier

sunt ani de când te-am cunoscut şi te visez, te vreau al meu,
de când pe-al sufletului meu Olimp eşti zeu,
sunt ani de când din inima-mi tu ai sculptat
o formă de vioară, şi strune, şi arcuş ai modelat...

tu, lutier, tu, Stradivarius al meu, mi-ai acordat
vioara sufletului meu de dor de tine-ncrâncenat,
şi ştii iubirea mea secretă, interzisă,
pe strunele din sufletu-mi înlăcrimat stă scrisă...

tu esti albastra-mi de lumină caldă simfonie,
învăluind nevoia mea firească de iubire,
a sufletului meu simetrică armonie,
tristeţe ascunsă în elegiacă nostalgie...

şi dor cumplit de tine va să-mi fie,
răsfrânt în cate-un vers de poezie...

poezie de Elena Vlădescu (21 decembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Privesc cerul şi mi-e teamă
de răzbunarea îngerilor.
Pedepsele lor
sunt greu de suportat.
Cu sufletul
plin de păcate,
cu inima inundată
de-atâtea interdicţii,
nu-i pot privi...
Puritatea lor ucide muritorii
neascultători.
Dumnezeu îi trimite pe ei
înainte să-nceapă
Apocalipsa...
Noaptea trecută,
am găsit o pană de înger
la fereastra mea...
E vremea Judecăţii!

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepriceput...

Sunt săritor de coardă-nspre abis,
Îmi simt în coccis lovitura de solid.
Am vise sadice să mă afund în interzis,
Să mă transform în altceva, din insipid.

Doresc continu, ce mulţi alţii se feresc,
Sunt hărăzit, veşnic să lupt, ca un erou.
Am ţinte, imposibil ş-izbutesc;
Căci am iubirea-n schimb, eternul nou.

E scrisu-o stâncă, munte, este o-ncercare?
Am oare darul să incit, să spun altfel?
Intuitiv am vise, sentimente... oarecare?
Am rima ne-nsoţind în ritm, sunt eternel?

Din litere ce ştiu, transmit cuvinte?
Pot ca să văd altfel, şi crez şi erezie?
Am 'ndeajuns suflet să te ţin, îţi pot fi minte?...
Şi merit, să fac vers, să-ţi scriu o poezie???...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pian

Intre noi sunt decenii şi culte,
Kilometrii sunt ce ne despart,
"INTERZIS" pe drum apar multe,
FINIŞ strigă, dar tu vrei iar START.

Noaptea canti la pian pentru suflet,
Pentru tine, pentru a fi ca atunci,
Când în codru dai viata la urlet,
Când în bratele lui te arunci...

"INTERZIS" pe drum apar multe,
Dar as vrea sa fiu magician,
Să-ţi fur corpul din aşternute,
Şi la el sa cant, ca la pian...

poezie de Vladimir Gutan
Adăugat de Vladimir Gutan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul din visul albastru

Mi-e gândul, în noapte, un astru,
Primeşte-l, cu ochii închişi,
La tine, în visul albastru,
Departe de zori interzişi.

Cuprinde-l în suflet o clipă,
Va fi, pentru el, de ajuns,
Căci gândul nu face risipă,
Odată, acolo, pătruns.

În visul ce scaldă, mirific,
Un ţărm devenit elizeu,
Vom fi, în momentul magnific,
Culori dintr-un vast curcubeu.

În gândul din visul albastru,
Eşti, nopţii, zeiţă, eu - astru.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte de-mprumut

Ţi-aş spune:"Te iubesc!", dar te-aş minţi,
Iubirea o întâlneşti în orice zi!
Îţi fură mintea c-un surâs ştrengar
Şi-o porţi un anotimp în buzunar,
Sau la rever, de nu e cu împrumut,
Te bucură o vreme... şi atât.

Dar ce să faci când vorbe nu s-au scris
Şi când ce simţi e pur şi interzis
Şi-un simplu*te iubesc*nu e de-ajuns
S-arate cât în suflet ai tot strâns?
Cum pot două cuvinte de-mprumut
Să dovedească-al inimii tumult?

Ţi-aş spune:"Te iubesc!"... dar am să tac.
Decât cu vorbe simple să te-mbrac
Şi-un muritor din zeu ce-ai fost să fac
Mai bine te alung... Apoi mă-mbrac
În haina trubadurilor pribegi,
Al căror glas n-ai vrea să-l înţelegi.

[...] Citeşte tot

poezie de Luiza-Adriana Grama
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candela de toamna

patru ani am călărit alături de sfinţi decapitaţi între un oraş sfânt şi o iubire interzisă,
orele mi s-au părut fără de sfârşit,
minutele ţi-au săpat morminte în sângele meu otrăvit de atâta aşteptare.
şacalii deşertului au încercat să îmi trimită sufletul în iad
dar eu mi-am acoperit durerea cu semnul întors al mantiei albe
şi am mers mai departe.

am şchiopătat doar în faţa focului sacru.
acolo genunchii s-au frânt în cea mai frumoasă rugăciune din lume.
îngerii mi-au biciuit credinţa cu cravaşe de lumină şi cuvinte însângerate,
durerea mi-a închis ochii şi mi-a deschis braţele,
în numele Tău.

apoi a venit toamna
iar Johannes Larmenius
a reaprins candela de argint.

poezie de Eduard Dorneanu (28 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţie

Femeia aia superbă
De felul ei splendidă
Cu argumente la vedere
De care s-a îndrăgostit
Mai deunăzi poetul
Era în uniformă de pompier
Ea lupta cu incendiile
Dar a aprins un foc
În sufletul poetului
Şi venise în control
Cu echipă ei cu tot
Trei zile a durat
Atunci controlul
Şi s-a lăsat cu amenzi
Până la urmă
Dar asta nu a diminuat
Ci a amplificat
Iubirea poetului
În orice direcţie
Chiar şi pe sens interzis.

poezie de David Boia (16 mai 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!