Poezii despre istorie și viață, pagina 2
Istorie curentă
Povestea narațiunilor de ieri
Istoria se ia și se dă cu năvală
Aici pe o planetă rebelă
De azi și pentru totdeauna
De ieri și pentru mâine
La o mulțime de capete
Și în sumedenie de variante
Scrisă pe file de vremuri
Sau încrustată în piatră
Trăită aievea atunci și acolo
Transmisă prin viu grai
Ca de la om la oameni
Ca de la suflet la suflete
Printre cronici sau hrisoave
Interpretată sau denaturată
Pacifistă sau războinică
Ne dă permanent târcoale
Condiție trecută și curentă
Patetică și plină de emfază
Proverbială și înțeleaptă
[...] Citește tot
poezie de David Boia (21 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neant
Doar florile mai adună
Lumina!
Tristețea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum și cenușa-i uitată,
omul, neant.
Neant, viața toată!
Gândul e roșu
Cum roșie-i zarea!
Albastru răsare uneori, cerul.
Sângele cheamă la el
depărtarea.
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?
Sămânța
în galben s-a-nveșmântat.
Embrioni verzi
mai germinează pământul.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Juan ( extras)
Vrem femei și vin, să curgă râsul în și printre noi,
Cu predici și-apă chioară vom fi blagosloviți în ziua de apoi.
Oamenii rezonabili trebuie să se-îmbete, fără poate, fără dacă,
Partea cea mai bună-a vieții e aceea-n care ești un pic pilit:
Glorie, struguri, iubire, aur în ele se îneacă
Durerile oamenilor și-ale națiilor, indiferent de istorie, de mit;
Fără vise, fără speranțe copacul vieții-și pierde frunza, seacă;
El, atât de roditor și totodată atât de straniu, trebuie s-admit.
Dar, să revenim: Îmbătați-vă cât puteți de des, iar dacă
A doua zi vă doare capul, până înspre seară durerea o să treacă.
poezie celebră de Byron, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria poporului
Aleargă după mine
Și nu mă pot ascunde,
Că drumu-i lung,
Câmpu-i cu flori multe,
Cad jos și mă cuprinde.
Viața omului se stinge,
Zi de zi câte o scânteie,
Se închide și se pierde.
Când stă dus,
Pe gânduri pus
Și-i vine a plânge,
Inima i se frânge.
Zi și noapte stai în gândire,
Nemurirea, ea piere.
poezie de Valeria Calma Pleșu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu visezi să o iei mereu de la capăt
Viața își joacă șotronul foarte liniștită
înaintea fiecărei nașteri,
înaintea fiecărui deces,
după fiecare naștere
și după fiecare deces!
Fiecare pătrățel
are istoria sa,
poartă câte un nume
și un pronume,
numai ea, viata
le recunoaște
și le știe direcția;
într-o zi șotronul va fi jucat:
viața își va juca "pătratele"
numai după legea ei,
își cunoaște foarte bine lecția
fără s-o repete vreodată!
numai tu visezi
[...] Citește tot
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Laura Istratescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste și ură
Toți m-au urât
Pentru că i-am iubit.
Ori poate nu am știut să-i iubesc...
I-am sufocat cu iubirea mea pură.
Iertare! Nu mă pot împăca
Cu mine, cu voi...
Nu pot trăi în minciună!
Trebuie să plângă unul din noi...
Și acela sunt eu
Umbra trecutului
Ignorată de prezent,
În modul cel mai decent...
Sunt doar rămășița unei vieți
Trăite-n zadar.
Nu mă salvați!
Și nu-mi plângeți cu vânturi și ploi!
Nu voi repeta istoria iar!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La monument
La monumentu-înalt de pe colină
Vin oamenii, sfioși și se înclină
Și-n timpul anului, la sărbători
Depun pios, coroane mari de flori.
Aici se odihnesc viteji ostași
Căzuți în lupta dată cu vrăjmași
Ce și-au dat viața viață de eroi,
Să vină vremi mai bune pentru noi.
Ei s-au jertfit, în lupta încleștării
Să apere pământul sfânt al șării.
De sub pământul înverzit, cu rouă,
Ei nu pot să ne mai vorbească nouă.
Doar monumentul spune către noi:
"Eu port istoria și-ai săi eroi.
Sunt înălțat doar pentru amintire,
Prinos de jertfe, dar pentru cinstire,
[...] Citește tot
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Noi suntem aici de veacuri
Pe pământul românesc,
Vor răsări noi huceaguri
Rădăcini în glie cresc.
Strigă codrul, vrem unire
Cât pământul va trăi,
Cântă apele-n undire
Noi aici mereu vom fi.
Azi ești mândră capitală
De neam și istorie,
Tu cu vorba cea domoală,
Iași drag, adus-ai glorie!
Șapte coline azi cântă
Unirea mult dorită,
Durerea ne frământă
Pentru sora vitregită...
[...] Citește tot
poezie de Sofia Doina Gavrilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partidul, Ceaușescu, România
Trăim aceste fericite zile
Înscrise-n viața-ntregului popor
Precum istoria înscrie-n file
Cu litere de aur mersul lor
Sunt zilele ce-n inimă așteaptă
Și care mărturii de timp rămân,
Căci ne conduce-o forță înțeleaptă,
Partidul nostru Comunist Român.
Și-n fruntea lui cea limpede veghează
Un înțelept și ne-nfricat bărbat,
Inimă tânără și minte trează,
În care țara-ntreagă s-a-ntrupat.
E Omul - Ceaușescu Nicolae -
Iubit ca steagul nostru tricolor,
Ca steagul roșu, limpede văpaie,
În zborul liber către viitor.
poezie de Alexandru Andrițoiu din Almanah Magazin (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
La dumneata
Chipul meu îmi pare cunoscut
Dar nu-mi amintesc de unde.
Nu cumva ești tu
Cel cu care-am râs
Într-o viață,
Lipindu-ne nasul de sufletul lumii
Ca de-o vitrină?
Ai un rid pe frunte
Care-mi amintește de-o istorie
Modernă și contemporană.
Ochii aceștia i-am văzut, dacă nu mă înșel,
Mirându-se pe niște lucruri obișnuite,
Pe tristețe, pe noapte, pe spaimă.
Ai vreo rudă, o mână, un gând,
Vreo sprânceană, cam așa ceva,
În soare
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre istorie și viață, adresa este: