iubire şi lemn

Încă... deja

Îmi vine să-mi spun bună seara,
Dar nu îmi vine să-mi răspund,
Aş vrea, sfios ca domnişoara,
De mine însumi să m-ascund,
Să nu-l mai văd pe vinovatul
De toată dragostea din mine,
Ca un bătrân să caut patul
Odihnitor... şi care ţine
Cald locul dragostei, de-acum;
El încă lemn, ea... deja scrum.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile de praf şi caniculă

La vârsta adolescenţei
cuvintele luptă corp la corp cu omul
spinările se îndreaptă
din aplecarea de o clipă
curg şiroaie de silabe
tot ce nu poate fi omul
în ambalajul lui de carne
verbul a iubi este ucis
şi lăsat să putrezească
pe duşumeaua călduţă din lemn
a inocenţei urmează
zile de praf şi caniculă
umbra întunecată a verbului
se ridică ca un subiect interzis
ca un oaspete nepoftit
o haină groasă la plus treizeci de grade
peste sufletul ce a uitat
calea directă spre Dumnezeu

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor prelung

Era pe înserate
un zbor prelung de vulturi
cu aripi răsfirate
în zbor planat spre cuiburi.
Era un zbor prelung
de păsări rare
ce-n curând ajung
departe -n zare
Era şi-o adiere, un înger
ce le da putere
de crucifix din lemn de sânger,
invocându-l în tăcere.
Era târziuîn toamnă
şi trosneau zăgazuri
scumpă Doamnă,
sub grelele talazuri
pline cu necazuri.
Zgomotos, ca cioburi de ulcele
se sfărmau iubiri
pe-ntinsele vâlcele

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Friciu (14 august 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie (Nu beau)

Nu beau,
Nu cânt
Şi nu iubesc!...

Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să-mi recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers...

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări -
Botezuri, nunţi şi-nmormântări,
Şi parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...

Şi mă revăd aşa cum ieri,
Şi patruzeci de ani în şir,
Schimbam cireşii-n palmieri,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar şi artistic, V, nr. 193 (17 august 1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigoi ai literelor

De pun incă un sărut
Pe lângă nouă silabe
Mă osândiţi..
Mă executaţi...

Poezia-i simţire şi iubire
Tristeţe şi fericire
Nouă oase de silabe
Incadrează grilajul de cavou

Am să sărut poezia cu inima
Nu cu ţaruş de lemn
Din sicriul in care trăţi
Strigoi ai literelor..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm de luminare a lemnului

''Se luminează lemnul sub daltă şi gealăuri'',
Aşa-mi mustra Teslarul întregu-mi trup nemernic.
De slab te laşi Iubirii, atunci îi eşti puternic.
Au fluierul dă cântec din cioturi, sau din găuri?

Sămânţa-i rege florii, cocon de rămăşaguri.
Petala, ca aripă, e doar răscumpărare
Spre zborul ce dă fructei gust acrişor de soare,
Iar cifrei opt sigiliul poienilor din faguri.

Că n-a gândit ca omul, vreun crin, la patru scânduri!
Adânca-nţelepciune-i când de frumos ţi-e frică.
Nu încruntând sprânceana eşti cuib de rândunică,
Sărutul din lumină se-nfruptă, nu din gânduri.

Iubirii, tâlc de flutur, din oglindiri cunoaşte-i!
Altfel, ce toarce gândul e doar mătasea broaştei.

sonet de Dumitru Ichim (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stâpul curbat de lângă casă

De ce îţi risipeşti menirea?
La naştere, trei stropi de rouă ai primit
Cuvinte negăsite de găsit
De limpezit sau de murit.
De ce îţi risipeşti iubirea?
Cuvintele tale au dezbrăcat
Stâpul curbat de lângă casă
Într-o cascadă fără de păcat
Stâlpul meu are frunze de tei şi de acant
De lemn, de marmură şi piatră,
Şi înfloreşte, rug îndrăgostit
Ca patima ascunsă într-o şatră.

poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Unde eşti Tu
lumina creşte din tălpi
şi nu curge sânge...

Lacrimile
au ars piroanele
şi cerul şi-a deschis ochii
către noi.

Suntem copii,
Dumnezeu ne ia de mână
şi ne împarte Pâinea la toţi...

Lemnul crucii
numai e rană
şi orice inimă rastignită
devine psalm de iubire.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergeau

cu viteză mare pe drumul
cel bun către crucea de fier
sau una
de lemn
tancul prinse viteză spre glorie
soldatul e-n groa
pa comună (!?)
iubita în patul alt
cuiva îi convine
mitraliera răpăie - un rap
modern cu improvi
zaţie şi moarte -
misiune specială:
să supravieţuiescă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

Aş vrea să-ţi dăruiesc
Maria
Brăţări adânci de chihlimbar
Mătăsuri galbene din China
Statui din lemnul cel mai rar

Aş vrea să-ţi dărui calcedonii
În galioane de argint
Iar din Sudan să-ţi dau granate
Şi smirnă albă din Corint

Aş vrea să-ţi dăruiesc
Maria
Toţi trandafirii din Shiraz
În aşternut să-ţi pun lalele
Şi mari muşcate în pervaz

Aş vrea să-ţi dărui cantilene
Cu rubaiate de Kayyam
Apusul verde şi ploi calde

[...] Citeşte tot

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!