Poezii despre iubire și sat, pagina 2
Despre sărut
Sărutul este pecetea
Care legitimează iubirea.
Sărutul este rețeta
Care menține fericirea.
Iubirea e legitimată
Între un băiat și-o fată,
Când sărutul este dat
De fată, nu de băiat.
Fericirea-i menținută
Cu dragoste multă, multă,
Dacă sărutul se menține,
Optzeci de ani și mai bine.
Atunci viața e frumoasă,
Când sărutul stă acasă.
Dacă a plecat în sat,
Iubirea s-a terminat.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce iubesc femeile
Iubesc decât din inerție,
Primul motor, cel nemișcat,
Ce duduia peste câmpie,
Pe coastă-n vale... m-a lăsat.
Iubesc numai din desfrânare,
Dar sunt poftit și admirat,
Precum un prinț de-o fată mare,
De toate elele din sat.
Iubesc la trap și la galop,
Fecioară, văduvă, soție...
Secretul meu: n-am niciun strop
De dragoste. Doar inerție.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (31 octombrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De paști...
culegeam frunze de nuc pe care
bunica le punea la fiert și vopsea
o grămadă mare de ouă
din când în când
își ștergea cu mâneca
lacrimile și ofta...
viața m-a îndepărtat de sat
doar scrânciobul
de sub craca nucului putrezit
mai zgâlțâie liniștea
pe prispa veche un păianjen
urcă pe tristeți
prin crăpătura casei se vede cerul și
Dumnezeu cum se plimbă tăcut
Doamne, cât a mai iubit lumea
și nouă sufletul!
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicolae Grigorescu
Românie, ești bogată,
Ai valori adevărate.
Simboluri care niciodată
Nu vor fi de noi uitate.
Grigorescu ne-a lăsat:
"Car cu boi", "Țărancă din Muscel"
Și tot ce a mai pictat
Cu al său frumos penel.
Un pictor mare, renumit,
Operele sunt minuni.
De-o lume-ntreagă iubit
Și respectat de națiuni.
S-a stins într-o zi de vară,
Ne-a rămas averea-n spate.
Și-n calendar rămâne-amară
Data de 21 iulie 1907...
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea fără de stare
Liniștea-i înălțătoare
Cât ne-nveselim sub soare,
Cât udăm la rădăcină
Orice clipă cu lumină
Găsind sensul ei curat
Prin credințele din sat,
Puse-n crucea învechită
Fără urme de ispită.
Aduc din iubiri iubire,
Clipe lungi de fericire,
Tu vopsești cu-ndemânare
Liniștea fără de stare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Am iubit cândva o fată
Am iubit cândva o fată,
Nu de pe la noi din sat,
Împărțeam mărul în două
Și, cândva, același pat.
Dar acum, mănânc migdale
Și primesc din satul meu
Coșuleț plin de petale,
Semne bune de rod nou.
Primăvara, iată, vine,
Soarele străluce iar
Prin înnoitele vitrine,
Răsfoind un calendar.
poezie de Dorică Lascarache (2 februarie 2013)
Adăugat de Dorică Lascarache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
Motto:
Te-am luat în palmă, ca pe porumbiță
Și spre cerul albastru încet te-am ridicat.
Nemaivrând să pleci, de iubire plină,
Te-am luat cu mine, jos, la horă în sat.
Știu, ești obosită, Luna mea frumoasă,
Tu de veacuri bune bolta ai colindat
Doar o dată în viață, tare însetată,
Ai venit din ceruri jos la baltă-n sat!
Ai pășit cu teamă printre trestii înalte,
Rochia de raze blând ai dat-o jos,
Apa din băltoacă plină de uimire
Savura parfumul fin și armonios.
Când buzele-nsetate încet se liniștiră
Chipul tău mirific s-a înviorat.
Balta de iubire e în ochi la mine,
Doar în apa asta tu vii la scăldat!
poezie de Nicolae Rolea (21 iunie 2009)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se făcea
că era sâmbătă și dragostea
se afla la un capăt de drum
deliram
nebuni din motive de stea piti
că a intrat în recesiune
te-am vi
sat cu magnolii înflorite
la marginea iernii
zborul
era delir și femeia iubită
tăia mâini cu cratime
sau cine
mai știe ce fluturi a băut
fără ca ea să zboare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ipoteză imorală
Pe un mal abrupt de lângă râu
toamna s-a oprit înfuriată,
vântul serii, desfăcut din frâu,
alerga sub bolta-ndoliată.
De pe vârful fagului trăznit,
dar rămas acolo în picioare,
a plecat învinsă spre zenit
vara, adâncită-n nepăsare.
Într-o parte, podul dărâmat,
rezemat de salcia pleoasă,
asculta, venite dinspre sat,
bârfele meșteșugite-acasă.
O, iubito, știi că auzeam
vorbe încărcate de ocară?
că acolo-n taină ne iubeam
stând pe-o ipoteză imorală!
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.O geografie a dragostei de țară
Un joc cu munți-am inventat,
O geografie a dragostei de țară,
Cu dor pe-un cal înaripat
Zburând peste-o vatră milenară.
De sus pamântul țării-i o poveste
În strai de aur înnoit mereu,
Carpații au cununi de vânt pe creste,
Câmpia e scăldată-n curcubeu.
Orașele sunt argintii, semețe,
Făcute din sclipiri de rouă,
Din piscuri urcă vise îndrăznețe
Și peste sate cu arome plouă.
Urcăm mereu mai sus.
Și flori de colț
Ne strigă din înalt ca dintr-o școală,
Suntem o cavalcadă triumfală,
Un sat în zbor cu ciocârlii la porți.
Un joc cu munți am inventat,
O geografie a dragostei de țară,
Cu dorul pe un cal înaripat
[...] Citește tot
poezie de Katia Nanu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și sat, adresa este: