Poezii despre iubire și teatru, pagina 2
Ticluirea sărutului
iar piatra blândă se rostogolise
filozofală-n al tăcerii aur
era lumina rugăciunii faur
ce în înțelepciune se-nvelise.
tu locuiai pe-al cerurilor plaur
în teatrul vieții raiuri ți-s culise
iar duhul chip asemenea-ți cioplise
vărsat în apa cea de-oglinzi tezaur.
din pielea ta îmi fac veșmânt iubirii
ce doarme-n pieptul meu precum un gaz
și-ntunecă privirile gândirii.
în fala visului alunec treaz
spre-altarul dragostei, triumf vestirii
dar mă săruți a iudă pe obraz...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Tabu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actor pe scena vieții
a venit vremea și clipa să ne aducem aminte, să nu uităm
că am fost un trup și-un suflet, iubindu-ne nebuni
a venit vremea să nu mai mergem pe-o dungă de viață
că nu mai este timpul să fim uniți în piese, actori paiață
a venit vremea să nu uităm că teatrul vieții nu ne iartă
că am fost farsori, păcălindu-ne o viață-n întreagă
a venit vremea să ne adunăm recuzitele, costumele rebegite
că am fost uitați și-am devenit de mult amintiri prăfuite
a venit vremea ca viețile noastre să fie puse ele-n scenă
că noi, nu uita! - am fost o dramă pentru suflete, iubite -
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinire
Consecvent, din tinerețe,
Onorează poezia,
Rază de suflet și simțire,
Necontenit, până la bătrânețe!
E-n crezul ce-ntregește bucuria
Lumina gândului curat,
Iubirea cu adevărat,
Un dar ce ne-a lăsat!
Cărți publicate la senectute,
Un dar de vise împlinite.
La teatru e present de timpuriu,
Mărturii de nou venit,
Actor în rol trait pe viu,
Numeroase roluri l-au împlinit!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragoste
De ce te uiți la mine
Când eu, de fapt nu sunt!
Mi-a mai rămas în vene
Un singur hohot plâns
*
Joci teatru și mă doare
Că nu pot fi actor,
A tot înșelătoare
Privire de amor
*
Străină ești ca ziua
Ce plouă-n calendar
Umilitoare farsă,
A punctului de zar!
*
Eu, nu sunt uniformă
În blugi sau travesti,
Nu sunt măcar reformă
În care poți lovi!
*
[...] Citește tot
poezie de Stefan Băiatu (15 februarie 1993)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz volatil
iubitul meu astăzi dansez pentru tine
un cadril căci mă simt o prințesă
lumini angelice îmi joacă în retine
fericirea în roz e joc dintr-o piesă.
în teatrul toamnei mele sunt actor principal
mi-am învățat rolul din scenarii de viață
emoții nonșalante plutesc pe mare val
cu căldura inimii topesc nori de ceață.
iubitul meu astăzi cânt pentru tine
secretul fericirii l-am furat de la zei
hai să bem elixirul astei zile senine
să-i plămădim dragostei noastre temei.
iubitul meu azi îți mai scriu un poem
toată melancolia se-nfășoară în ghem.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul este în cuvânt
și cuvântul este un drog pentru poetul
condamnat să fie ținta geniului
un prinț mereu îndrăgostit înconjurat
de cuvintele ce ard când trebuie
sau alintă sufletele părăsite de dragul
tragediei scrise de dramaturgul tras
la un azil cu scriitori care și-au pus
creastă verde din cauza degetelor
amorțite pe stilourile ce au rămas mute
adevărul este în cuvântul încă nescris
pe foile alb-gălbui sărate de tristeți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la apogeu
În ochii tăi căprui, vai!, se răsfrâng,
Cinci mii de stele, luminând astral,
Eu mă transform în înger canibal,
Șă-ți ronțăi sânul drept și sânul stâng.
Nu sunt nici inocent și nici nătâng,
Nu sunt duplicitar, iubito, nici teatral,
Avem în noi, stelar, un tandru ideal,
Tu să mă-nfrângi, eu trupul să ți-l frâng.
Iubirea nu se cântă, ci tainic se suportă...
Nici nu mai știm ce-i lumea și ce-i eul
Și, suportând, ostateci, a sângelui escortă,
Ne căutăm, în carne, eterici, Dumnezeul...
Ah!, sângele, vulcanic, ne fluieră-n aortă,
Înfrigurați și ludici, noi prindem apogeul!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A 11-a parte
Nu te-ntrista, e cerul plin
De flori de ceapă și de crin.
Iubito, nu e liniște în torsul de aramă
Până ce nu te vei culca cu el
Să-i dai un sân înfloritor, recheamă
Un piedestal din părul tău rebel.
Nu are somn, sau liniște, sau timp
Până ce lunecând domoală
Nu vei pătrunde-n sângele lui goală
Ca o zeiță falsă în Olimp.
Și te va urmări, și te va bate
La cap cu roșii nestemate,
Putregăind, inoculând copii
În sânii tăi cu ochi trandafirii.
Întoarce-te, rămâne să te-ntorci
Și-așa, teatral, să-i plângi pe-o parte,
[...] Citește tot
poezie de Bujor Voinea din Hidrargir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatru pustiu
Ai spus că tu ai vise
și vrei să le-mplinești,
Cum vei putea, tu, oare
să poți să le trăiești?
când sufletul tău zace
răpus într-un trecut
ce nu simte dorință
și-n care te-ai pierdut...
Cum vei putea-nțelege
când tot ți se va da?
așa cum tu speri, încă,
să ai în viața ta;
Cum vei decide prețul
la tot ce ai cerut?
dacă iubirea-n tine,
demult, a decăzut...
Ai spus că tu ai vise,
dar suflet ți-a rămas?
[...] Citește tot
poezie de Florin Răileanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiam în paradis
cel puțin așa spunea freud
sau jung și ploua cu lacrimi
până s-a umflat moldova
care pom care floare
noi eram într-un vis
unde jucam romeo și julieta
teatru de amatori plini de datorii
care în pom care în floare
tu erai vânt de vară
eu eram speranța ta
șopteai dulce că suntem fericiți
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și teatru, adresa este: